4 motive pentru care ”Collective” chiar merită nominalizările la Oscar

Unii poate se așteptau la această nominalizare, alții nu înțeleg cum un documentar poate fi nominalizat la cel mai bun film străin, cert este că e prima dată când se întâmplă lucrul ăsta cu un film românesc și nu e doar o coincidență. E un cumul al muncii vizionare inspirată de un nou val cinematografic care construiește o poveste pe care nimeni nu o știa când s-au apucat de filmat. Și o să încerc să detaliez componentele care au lucrat la aceste nominalizări.

1. Primul neajuns e imputat de români. Fiecare a trăit diferit experiența Colectiv și mai toți se așteptau la un documentar despre ce a fost acolo, în noaptea tragediei. Filmul tratează foarte puțin acest aspect, accentul căzând pe ce urmează după Colectiv, o poveste pe care o știm cu toții: Tolontan, Hexi Pharma, nosocomiale, Voiculescu, Secureanu. Și aici problema se accentuează, anumite personaje, fiind angrenate politic, riscă să facă parte din categoria dezgustului pentru privitor. I se pune puternic ștampila ”film politic”, iar unii privitori refuză categoric ca ceva detestabil pentru ei să fie adevărat. Pentru un străin, toate aceste neajunsuri nu există. Un străin nu au trăit acea dramă colectivă și scandalul ce a urmat, pentru el e prima conexiune cu această poveste, iar povestea asta este bună mai ales că e reală.

2. Vorbeam de noul val cinematografic pe care îl călărește Alexander Nanau cu multă iscusință. Acel val este cel al filmelor în care majoritatea personajelor nu sunt actori. Nomadland are o singură actriță, iar Borat are doar doi actori, restul fiind personaje care se joacă pe sine, fie că știu, fie că nu. Deși e documentar, Collective se abate grosolan de la modul clasic de a face documentare, dintr-acelea narate de o voce cunoscută, pline de head-shot-uri și explicații din fotoliu, în care singurul element realist sunt burtierele cu numele vorbitorilor. Este montat incredibil de bine și mă gândesc că Nanau a stat pe sute de ore de material filmat live fără să știe ce bucăți mai relevante de cadre să aleagă ca să spună o poveste cursivă, cu sens, emoție și să creeze și personaje. De la detaliile faciale expresive la referințele către știri filmate în timp real, filmul evocă și măreția peliculelor de tip news-room/polițist, imagine care vorbește puternic membrilor Academiei Americane de Film.

3. Și că tot i-am menționat, logica Academiei e simplă. Pentru oricine, să fii nominalizat la Oscar pare o măreție, dar în realitate nu e chiar atât de imposibil. Exemplu clar: Glenn Close este anul acesta nominalizată și la Zmeura de Aur și la Oscar pentru același rol. Asta nu arată decât că gusturile Academiei sunt ușor criticabile și că și o performanță mediocră într-un anumit an poate primi o nominalizare, motivul fiind competiția. Dacă în acel an nu au apărut alți concurenți mai buni, te poți trezi nominalizat și pentru o mediocritate. Nu vreau să zic că Collective este o mediocritate, ci că între competitorii acestui film sunt doar vreo alte 2 documentare apreciate. Plus că a fost an de pandemie, deci producția a scăzut, implicit și competiția cel puțin din punct de vedere cantitativ.

4. Un alt element esențial este și PR-ul și efectul de ”snowball” pe care l-a avut popularitatea filmului. În lumea cinematografiei se fac și se văd mii de filme anual. Cum alegi cărui film îi dedici timpul tău de critic semi-realizat? Păi fie ți se dă un film sub nas, fie vezi ce au văzut și apreciază alții. Ca un film să ajungă pe masa marilor festivaluri, sub ochii unui critic, pe lista IndieWire sau în review-urile de la Rolling Stone, e nevoie de cineva să promoveze filmul cu ceva sârg. E, și dacă ceea ce promovezi e mega-bun, meseria e mult mai ușoară. Vreau să cred că de asta a fost pe lista lui Obama de filme din 2020.

E dificil să vezi că unii oameni se bat pe statuete de aur spunând povestea unor victime și propunând ca eroi aparenți niște personaje pe care poate nu le placi. Eu nu o văd așa. Collective este un film ca oricare alt film care spune povestea victimelor cu mențiunea simplă: e real. Efortul filmării este premiat iar victimelor li se aduce un tribut frumos.

Altfel, mă bucur să zic că cunosc oameni care apar într-un film de Oscar.