Al treilea cel mai sărac județ – cel mai puternic județ

Știți despre ce vorbesc. Teleormanul. Este al treilea cel mai sărac județ din România dacă ne uităm la produsul intern brut pe cap de locuitor. În 2016 PIB-ul din Teleorman era de 4.413 euro/locuitor. Mai sărace decât Teleormanul erau doar Botoșaniul, cu 4.171 și Vasluiul cu 3.884. Ca să înțelegem, PIB-ul Bucureștiului pe cap de locuitor era în 2016 22.667 euro, iar media națională era 8600 euro (detalii aici). Tot ca o formă de coincidență, în județul Teleorman, zice-se, nu există nicio librărie. Mă rog, există opt firme care să aibă această activitate conform CAEN, cu niciun rezultat pe Google Maps dacă cauți ”librărie” în Teleorman (să nu-mi spuneți că Inmedio-ul din Kaufland e librărie, vă rog). Continuă lectura „Al treilea cel mai sărac județ – cel mai puternic județ”

România nu are voie să mai fie monarhie

Nu pentru că nu-mi doresc. Aș spune ”pentru că nu merităm”, dar nici asta nu e adevărat. România nu va mai fi niciodată monarhie, iar motivul este simplu: s-au asigurat băieții care au făcut Constituția. Continuă lectura „România nu are voie să mai fie monarhie”

Ce este națiunea?

O întrebare care nu are un răspuns definitiv. Fiecare țară modifică esența unei națiuni în funcție de agenda ei politică. În linii mari, putem vorbi despre națiuni multi-etnice, multi-religioase, multi-culturale, multi-lingvistice. Adică am putea interpreta că întreaga Uniune Europeană este o națiune. În linii restrânse, pentru unii, națiunea e tot una cu grupul etnic. Practic, poate doar San Marino să fie singura națiune reală din Europa. Evident, ca să înțelegem adevărul, trebuie să discutăm și despre extreme.

Înainte de toate, trebuie să menționez că există două școli majore de definire a conceptului de națiune. Continuă lectura „Ce este națiunea?”

Despre rusofilia românilor

Noi, Românii ăștia neaoși, ne putem împărți în diverse grupuri în funcție de diverse criterii. Dar unul care ne doare destul de tare este cel pro-rus sau anti-rus. Rusofili și ruso…fobi (?). Eu sunt ușor rusofob, adică instinctul meu și credința mea și intelectul meu și studiul meu individual îmi spune că asta e naturalul pentru român. Nu vorbesc despre ură, și nu, nu urăsc poporul rus. Am o problemă cu politica pe care această țară a dus-o raportând-o la noi și am o problemă și mai mare cu politica pe care o duce. Cultural vorbind, Rusia e un smarald. Are enorm de multe contribuții aduse omenirii, dar aceste contribuții nu șterg cu buretele starea de fapt. Și mă voi argumenta.

  1. Ce au făcut bun rușii pentru noi – istoricește?

Păi ni l-au dat pe Kiseleff, cel care a făcut niște veritabile reforme în România în prima jumătate a secolului XIX, ajungând să creeze ceea ce ar putea fi numit drept prima constituție a României. Și cam aici se termină tot ce e în mod ingenuu bun făcut de Rusia nouă, și chiar aș putea spune că nu asta a urmărit boss-ul Nicolae. Cel mai comun argument istoric pe care-l primesc (mai des decât cazul bulevardului sus amintit) este independența României. Și aici vine haioasa întrebare: independența față de cine? De turci, poate. Față de ruși însă, mai greu. Vedeți voi, mulți omit să zică, inclusiv Djuvara o face (în SIIR), că armata Rusă a refuzat să părăsească România după războiul Ruso-Turc și după încheierea tuturor formelor de pace (Boia, RȚFE). Ea a cam fost somată de marile puteri să ne lase în pace, nu înainte ca Rusia să primească, din nou, Sudul Basarabiei (deh, le trebuia și lor ieșire la Dunăre, nu?). Apoi a venit Primul Război Mondial, unde am intrat că au zis rușii că ne țin spatele. N-au fost în stare să și-l țină pe al lor, iar noului guvern puțin i-a păsat de angajamentele celui vechi. Justificat, e drept. Apoi a venit al Doilea Război Mondial, când URSS-ul a zis că vrea Basarabie, și a primit. A trebuit să-i invadăm ca să ne luăm ce era al nostru, iar acum suntem acuzați că am fost ”expansioniști”. Apoi a venit comunismul, când tot ce era românesc bun a devenit rusesc bun. A se vedea fabrica de avioane de la Brașov devenită fabrica de tractoare de la Brașov, devenită mall-ul de la Brașov. De sov-romuri și altele nu mai zic. Practic, istoria ultimilor 150 de ani ne arată că binele comun despre care au vorbit ei mereu se traduce prin ”la ruși bine, la români… nu neapărat rău, dar ceva să sufere tot ordinarul”.

  1. Ce au făcut rușii bun pentru alții – economicește?

Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Azerbaidjan, Kârgâzstan, Georgia, Belarus, Moldova, Armenia, Ucraina… Pe lângă sărăcie, ce mai au țările astea în comun? Exact, sunt foste republici soviete. Și o să mă acuzați că n-am menționat statele baltice, care și ele la rândul lor au fost sovietice. Da, însă ele au renunțat rapid la parcursul comunist și s-au îndreptat către ce e mai bun pentru ele: Europa. Și noi am făcut-o, dar cu o întârziere de vreo 10 ani, așa, de asta nu suntem pe picior de egalitate cu cele de mai sus. Ca PIB/capita, ne bat doar kazahii, dar eu vă întreb: cine vrea să se mute acolo? Sau în oricare stat fost-sovietic, că tot veni vorba?

  1. Ce vor să facă rușii bine acum – geopoliticește?

Păi să vedem: Rusia își va apăra interesele, conform lui Vlăduț Putin. Rusia e supărată că România are un scut anti-rachetă. Este interesul Rusiei ca România să nu aibă scut anti-rachetă… Ipocrit mare omul acesta. Bine, să zicem: e interesul Rusiei ca NATO să nu se întindă cu capacitățile de apărare, nu doar România (ca parte integrantă NATO). De ce? NATO nu va declara niciodată război Rusiei fără vreun motiv anume. Au încercat NATO și UE să ajungă în Ucraina, a avut grijă Rusia să nu mai fie Ucraina. E interesul Rusiei ca Ucraina să nu mai fie, nu?

  1. Ce face bine Rusia, religios vorbind?

Păi cum ce face? Binecuvântează tancurile cu care invadează Ucraina. Cine? Păi Chiril, Patriarhul Bisericii Moscovite. Aceeași Biserică din care face parte și întreaga Ortodoxie Ucraineană. Cred că e un mod clar de a ajunge în rai: să fii împușcat de un glonț sfințit la sfeștanie de arhiereul tău. Și, ca niște buni creștini, arhiereii moscoviți își respectă jurământul de a nu se implica în politică, cum a făcut episcopul de Bălți oferind a sa opinie vreme de o oră întreagă asupra clivajului Dodon-Sandu.

  1. Ce trebuie să facă Rusia?

Simplu: să urmărească un bine comun global, nu al lor și exclusiv al lor. Dacă noi nu suntem cu ei asta nu înseamnă că suntem împotriva lor. Cât despre politica internă, nici nu vreau să încep discuția despre noile forme de dictatură ce se conturează în Europa. Dar vă întreb, că sunteți oameni citiți, știți voi vreo țară care n-a avut de suferit socio-economic de pe urma unei dictaturi?

Acum, nu zic că Rusia este definiția a tot ce e rău. Și nu zic că vestul e tot ce e bun. Zic doar că să fii rusofil, în contextul actual social, politic și economic este, evident, o mare greșeală.

Note:

Djuvara SIIR = Neagu Djuvara: O Scurtă Istorie Ilustrată a Românilor, Humanitas 2013

Boia RȚFE = Lucian Boia: România, Țară de Fromtieră a Europei, Humanitas 2015

Poza: http://countryballs.net/_nw/7/73200203.png

Trump vs Clinton – a Romanian perspective

So I watched the first debate between the two presidential candidates. This is an exercise I would suggest everyone who’s into having a correct information on the matter should do. Having an opinion on who’s better than the other without seeing them speaking next to each other on the same matters is surely incomplete, not to say wrong.

Now, to set my background: yes, I am a Romanian, and yes, I have no voting rights in the US. I’ve actually never been to the US. But this election matters to me, and to most of the world, not just to USA’s allies (yes, Romania is part of NATO, hence, an ally of the US). How does it matter? Well on several levels:

  1. Economically – The future president of the US can do one of two things, based on their debate. Namely, one: continue the current road the US have embarked on, generate global partnerships and enhance inter-country and inter-organization trading; or two: ask for all those in debt to the US to pay hugely and immediately with disregard to current treaties and inter-country documents signed – which will eventually result in a backlash, as the debt goes both ways: the US is in debt to the countries which own debts to them as well (it all depends on the type of debt, basically). Everyone is acquainted with the term “predictability”. No one wants someone that’ll act as if they own our asses over-night.
  2. Geo-politically – Now here’s almost no debate. Hilary (number one in the economical example) has, surely, the upper hand. Trump is saying that her experience is “bad experience”. I would beg to differ. What she managed to do with Iran – forcing them to respect all international treaties on Nuclear Proliferation is worthy of awards (not Nobel, of course). Trump’s understanding of this is: Hilary created this situation. He has no knowledge on how geo-politics works, how to get plenty of countries to act the same way with respect to a particular one in order to postpone if not entirely annihilate a potential threat. Trump feels that one meeting with Putin and Pena Nieto is enough. You are the president of the world’s most powerful country and the chief of the strongest army in the world. You cannot sell that, and Trump acts as if he’s willing to sell the US army to whomever pays… His argument: “we cannot be the police of the world”. He’s right, the US isn’t “the world police”, all democracies are.
  3. Which brings me to the third topic: NATO – yes, NATO is part of the geo-politics discussion, but for us it is more important than that. Most of Europe is in NATO, and the eastern Europe countries (mostly) constantly feel threatened by Russia and certain middle eastern organizations (not only ISIS, that’s not the only active terrorist organization). NATO is our shield. We’re offering so much to them, like just a couple of days ago, four military Romanian troops were attacked and injured in Afghanistan. So we do pay our dues, both financially, militarily and, on sad occasion, with our lives. Trump feels that we should pay more. And I do agree, we should, as long as we get the leverage that once paid or increased participation, we will get what’s bargained for. Trump has a history in not respecting this, and he even said it during the debate: we have allies, but they should pay for being our allies (not the actual quote). Newsflash, Trump: this goes both ways – we’re your ally, you’re ours. We don’t ally with Russia, and neither does the rest of Europe, to invade the US, because we’re respecting each other. If you won’t do that, well then…
  4. Socially – I’ve gotten a bit hyped on point 3. Let me get to point 4. He’s saying that stop-and-frisk is (was) working. And he’ll advocate for it. So, let’s picture this, one colored-person runs on the street. The police stop-and-frisk him… for about 30 minutes. He keeps telling them that he’s a doctor, but the police won’t believe him, ‘cause he’s colored. He had an emergency at the hospital, and because of his delay, his patient died. Stop-and-frisk is too discretionary, but that’s what he sees as a solution: the hell with your civil rights! And how does that affect me, as a Romanian? Well there are plenty of Romanian immigrants to the US. If they suddenly become blacklisted because they weren’t born in the US, what would you expect our tiny government can do to make sure that their rights are respected cross-borders? USA can always invade us, but us them… well, that’s a sci-fi story for the ages. Where does Hillary stand here? Well, she seems like a normal human being, not a raging-hater.
  5. This is personal. This is not a Romanian speaking, but rather a rational human being (which so happens to be a citizen of the said country). Both candidates are liars, that’s already proven. One is a person that lies about her e-mails, the other lies about his bankruptcy. One lies about a story where “she was being shot at”, and the other lies about his debts and revenue. One lies about her private life, the other lies about mostly everything he’s ever said. When Trump’s confronted by his own words, he gets upset and he bullies everyone, especially the accuser. During the debate he bullied Lester three times with the vicious “wait!”. He childishly interrupted Clinton over 50 times (as opposed to less than 20 the other way around). He yells into the microphone “wrooong!” while the other is speaking. Who would vote for a buffoon to be their president? No other country leader with dignity will support Trump’s policies. And however “self-financed” his campaign is, I would ask some things: who does he do business with? What’s his interest? Who does he owe money to? How many law-suits does he still have? For Hilary, it’s fairly clear: look at who’s donating. Changing the paradigm might be a good thing, but in this case, it surely isn’t.

P.S. I wanted not to be biased, but Donald’s never-finishing sentences and lack of rhetoric and logic can cloud a man’s thinking.

Cum se prostește românul

Sumar:

  • Oprea cere să fie scăpat. E scăpat, apoi zice că mai bine nu era scăpat.
  • Tăriceanu sare peste cozi și efectele? Mustrare scrisă pentru doi angajați de la carnete.
  • Blaga i-a dat mașina ”unui prieten” să o miște, din când în când. Acesta a mișcat-o până la Brașov unde a făcut accident. De ce e DNA-ul pe fir? Pentru că erau 700.000 de euro în mașină.
  • Ponta e anchetat de DNA pentru că Tony Blair. Nu, amicilor, Ponta e anchetat de DNA pentru că 200.000 de euro ilegali în finanțarea campaniei.
  • Justiția nu e independentă. Pentru că probele de la dosar sunt luate ilegal și… Și ce? În cazul Olguței Vasilescu au fost scoase din dosar cele obținute nelegal? Da, dar pe Băsescu nu-l ia! Ce? A luat-o pe fie-sa, pe Andronic și pe Udrea iar? Nu contează, pe el de ce nu-l ia! Să-l ieie, domne, și pe el, că e hoț! A furat pensiile!
  • Olivia Steer e ascultată de români și le mor copii. Dar tot ea are dreptate.

Cu alte cuvinte, pe majoritatea subiectelor, mass-media a ajuns pe planul secund în prostirea populației. Purtătorii de stindard sunt clar cei care manipulează. Îi credem, pentru că au exercițiul credibilității de ani de zile pus în practică. Ni se par nu neapărat cinstiți, dar lasă, că la cât au furat, au și făcut ceva bun! Și când ”ne pune mâna-n cap” cineva, probabil Soroș, evident nu e bine! Că ce ne trebuie nouă tehnocrați care să reducă birocrația, să crească investițiile și să aducă oameni mai competenți decât anteriorii la conducere?! Ce ne trebuie nouă consultare publică la fiecare inițiativă legislativă?! Ce-i asta, democrație?!

N-o să ne vină mintea la cap în stilul ăsta. Luați o pauză de la prostii. Gândiți-vă ce este important pentru voi, să obțineți permisul, sau să vă băgați în față ca să-l obțineți? Stând la coadă pierdeți vremea (citeșete o carte!). Dar băgându-vă în față se pune folos necuvenit? Atâta vreme cât pe noi ne interesează mai mult modul în care obținem un lucru și nu doar să-l obținem, vom face din mijloace un scop, iar mijloacele acestea sunt adesea nelegale. Băgând mijloacele nelegale în cultura noastră sub sloganul ”stai că o știu eu pe tanti de la pașapoarte, o sun să te bage în față”, nu ne ajutăm. Nu ne vom face bine astfel. Spunem că aparent dăm o mână de ajutor, dar, fix ca cel care copiază la bac, ne furăm singuri căciula.

Așa și cu ăștia. Olivia Steer zice un lucru foarte bun: informați-vă din toate sursele. Dar informați-vă și despre surse (asta nu mai zice). Cum poți crede pe cineva care nu are studii în medicină? Cum poți crede inculpatul când spune ceva asupra vinovăției. El e nevinovat până la sentință, dar e interesul lui să apară nevinovat în permanență. Abia aștept să-l văd pe cel care-și recunoaște furtul și dă banii înapoi din proprie inițiativă. Până atunci, România nu se va face bine.

Ipocrizia – sportul național ”la români”

În ultimele 2-3 săptămâni (sau poate toată vara) sportul a fost în atenția publicului român la un nivel destul de ridicat. Din păcate, asta se datorează evoluțiilor slabe ale sportivilor români. Mă rog, evoluții catalogate ca fiind slabe. Sigur, avem și cu ce ne mândri: câteva medalii la Rio (cele mai puține din ultimii ’j de ani), am dat gol în fiecare meci la Euro (măcar ne-am calificat, nu?), sau echipe românești în cupele europene (și ce dacă au luat-o cu 5-0, Dinamo n-a jucat în Champions League!).

Și au apărut zeci de articole care scuză sau acuză situația actuală. Ba că să fim buni în sport este o mentalitate comunistă, ba că statul nu bagă bani în sport, ba că sportivii români își dau toată silința dar n-avem antrenori buni, etc. Și cam toate au dreptate. Mentalitatea comunistă – super omul comunist care este deasupra celui capitalist – încă e persistentă în mentalul colectiv român; statul român bagă prea puțini bani în sport ca să se facă performanță, așa e; antrenorii români sunt mediocri adesea, rareori câte cineva mai răsărit (pentru că nu prea avem școli de antrenori). Lista poate continua cu lipsa pepinierelor de juniori și… și altele.

Dar eu am o altă perspectivă: tu ești de vină. Și dacă nu mă crezi răspunde empatic la întrebările astea:

  • Când ai făcut ultima dată un sport olimpic? (Mersul la sală nu e sport. Nici yoga acasă. E bine să fii sănătos, dar statul în cap și trasul de fiare nu ne aduc medalii)
  • Ți-ai dat copilul la vreun sport? (dacă n-ai, nu te gândi dacă ai face-o, că e ușor să zici da, gândește-te dacă l-ai încuraja indiferent de rezultate și ai trage de el să fie printre cei mai buni)
  • Când ai fost ultima dată la o competiție sportivă în calitate de spectator? (ba întreabă-te când ai plătit ultima dată bilet, că dacă e moca e plin de gură-cască. Aș exclude fotbalul din discuție, dar hai să nu fim exclusiviști)
  • Când te-ai interesat ultima dată unde poți practica un sport olimpic? (asta ca să dăm o șansă celor care nu au dat un răspuns fericit întrebărilor de mai sus)
  • Ai fi dispus să dai măcar un șer pe facebook pentru promovarea unui eveniment sportiv? (chiar dacă nu te duci la el, iar ”interested” la eveniment nu se pune)
  • Câți bani ai fi dispus să investești în sport? (în tine, copilul tău, echipa/atletul preferat, evenimentul preferat, etc.)

Acum că ați răspuns la toate întrebările astea, cum ziceam, gândiți empatic: dintre cunoștințele voastre, care ar răspunde pertinent la câte dintre întrebări?

Unul dintre efecte: Jucător în liga profesionistă de handbal șterge urmele de transpirație de pe parchet. Nu sunt bani de personal pentru așa ceva.
Unul dintre efecte: Jucător în liga profesionistă de handbal șterge urmele de transpirație de pe parchet. Nu sunt bani de personal pentru așa ceva.

Atâta vreme cât noi nu investim în sport, de ce ne-am aștepta să o facă alții în locul nostru. Păi dacă nu cumpărăm bilete la evenimente, cine să investească în infrastructură? Dacă nu ne interesăm să practicăm noi sportul, de unde să existe kow-how pentru antrenori? Pepiniere pentru tineri? Alea trebuie susținute financiar, că nu sunt chiar atât de profitabile pe cât se crede (altfel ar fi la tot colțul). Să facă copilul performanță în sport? Lasă-l să învețe, că viitorul lui vine din cărți… Ce dacă sunt atâția care au făcut și școală și sport, eu nu vreau să ”risc”!

Nu e vina Ministerului Sportului. Nu e vina corupției. Nu e vina atleților. E vina noastră.

Și da, cu articolul ăsta nu am să schimb nimic, știu. Doar vă spun părerea mea și-mi manifest disprețul pentru ipocrizie.

5 baliverne mioritice pe care nu le mai suport!

  1. Demisia!

Mereu când se întâmplă câte un rahat în România se strigă ”demisia!”. În toate formele și susținută de toate adverbele și adjectivele posibile. Un subaltern de-al tău a făcut nasoale? Demisia! Te-au prins că te scobeai în nas? Demisia! Ești ministrul educației și un secretar de stat a luat șpagă ca să dea un loc de parcare în fața ministerului? Demisia! Ești ministrul sportului și ai invitat lumea să respecte o lege veche din 2003? Demisia! Uite că nu e chiar atâta de simplu, iar britanicii ne arată clar cum se procedează. Cameron a fost înfrânt, iar finalmente, acesta își va da demisia, însă înțelege un lucru: o acțiune imediată în acest sens va destabiliza situația și mai tare. Și nu numai că înțelege asta, însă oameni care erau pro-brexit susțin că el nu trebuie să-și dea demisia acum, ci trebuie să asigure perioada de tranziție.

Nu, la noi nu. A furat Udrea? Să-și dea Băsescu demisia! E o lege în vigoare de 10 ani, iar actualul ministru, precum și ceilalți 7 de dinainte, nu o aplică întocmai? Demisia! Eu zic: nu. Pune mâna și rezolvă problema, boss! Așa n-ai rezolvat nimic, vine altul și până implementează ce ai cerut tu, s-a dus pe apa sâmbetei tot.

Google Image zice că asta e Apa Sâmbetei...
Google Image zice că asta e Apa Sâmbetei…

 

2. Arestați-l!

La fel cum e și cu arestările astea preventive. Îl arestezi preventiv ca să ce? Nu poți duce procesul de justiție până la capăt dacă omul nu e arestat? Aaa, de acord să o facem dacă este clar că lăsarea în libertate a omului va obstrucționa justiția, însă nu totul trebuie făcut preventiv în dreptul penal. L-ai prins, anchetează-l, trimite-l în judecată, dă-i sentința și pune-l s-o execute. Un om arestat preventiv nu este și vinovat. Vinovat este doar când are sentință, de preferat definitivă. Până atunci, cu excepția lui ”reasonable doubt”, n-ai de ce să-i pui cătușe. Zic eu. Și așa ar trebui să se întâmple cu tot. Deții o funcție, o vei deține până la proba contrarie, în cazul nostru, sentința. Apoi, după sentință, e simplu: nu doar că trebuie să o execuți, dar dacă ai furat, dai totul înapoi, ”cu camătă”. Și aș adăuga că dacă actul a fost de corupție/abuz în serviciu, n-ar trebui să mai ai dreptul la nici un fel de funcție publică vreme de 10 ani, iar ținând seama de gravitate, toată viața. Ai demonstrat că nu ești integru, pa!

Excepția din cazul acesta este flagrantul. Bineînțeles, plecând de la premisa că și procurorii își fac treaba cum trebuie. Cât despre arestul preventiv, dacă se știe că ai suficientă putere încât să influențezi procesul de justiție, ar cam trebui să se aplice încătușarea.

  1. Hoții cu salariile lor mari!

Și o dezbat și pe a treia: parlamentarii și-au mărit salariile. În primul rând trebuie să insist: marea lor majoritate nu merită nici măcar un scuipat întărit pe obrazul lor. Însă trebuie să admit ceva: nu vom putea atrage oameni integri, fără afaceri și interese, profesioniști adevărați, dacă le dăm salariu de 1500-2000 de lei. Aici nu mă refer doar la Parlament și funcții de înalți demnitari, ci la orice funcție de administrație/management de administrație publică/decizională. De exemplu, cunosc o cârcă de lume care s-ar implica cu mare drag în procesul de administrare a țării, însă nu se ating de asta pentru că salariul este într-atât de mic încât mai bine se corporatesc. Și nu, nu au părinți cu bani ca să-i susțină financiar.

Țin să mă repet: majoritatea celor ”de la palat” nu-și merită nici măcar capacul de la weceu pe post de colan. Aidoma cu unii primari. Și da, atâta vreme cât ei au ce mânca, iar o bucată buna dintre români sunt la limita sărăciei, este aberant să vezi asta, însă tot politicile puse de cei de sus sunt cele care ne cam scot din rahat.

4. Ia să nu mai voteze ăia!

Și, finalmente, insist pe o treabă: diviziunea electorală există, fie geografică, etnică, pe vârstă, religie sau venit. Să negi dreptul unora de a vota doar pentru că nu sunt de acord cu tine este o idioțenie macabră. Iar genul acesta de retorică o întâlnesc adesea în rândul ”tinerilor frumoși și liberi”, din amalgamul cărora nu fac parte. Lasă vârstnicii și pensionarii să voteze, iar dacă te deranjează că votează cu PSD-ul, gândește-te de ce se duc acolo și ce face partidul pe care îl susții tu de nu primește voturile acestora. De fapt, lansez invitația asta partidelor care nu primesc votul susținătorilor de roșu: creați, naibii, platforme și pentru electoratul PSD, că vă certați toți pe aceeași pâine, iar salamul și cașcavalul tot la PSD-UNPR-ALDE rămâne, iar votul într-un singur tur ați văzut pe cine avantajează.

  1. Jumătate dintre români au buda în curte și tu vrei să te ascultăm pe tine, IsPaule?

Da. Jumătate au budă în curte (fără articol hotărât). Ia gândiți-vă, câți români cu casă la țară au buda și în curte, și câți dintre ăștia o au și în casă? Nu serios, câți dintre cunoștințele/rudele voastre de la țară au buda și colo și colo? Eu am cunoștințe/rude într-un singur sat în România unde au buda doar în curte, în rest, peste tot e și în casă și afară. Și sincer, dacă ar fi să-mi fac o casă, cândva în viața asta, mi-aș face o privată-n fundu’ grădinii, de dragul rusticului mioritic. Și da, și ca să le stric ăstora procentele de ”40% dintre români încă au budă în curte”.

Uii îi mai spun acesteia ”căcăstoare”. Acum și în varianta mahon, doar la Dedeman.
Unii îi mai spun acesteia ”căcăstoare”. Acum și în varianta mahon, doar la Dedeman.

Ce vreau să zic este că situația nu e chiar atât de maro pe cât ne-o imaginăm și pe cât ne-o prezintă diverși oameni. Ba chiar tind să cred că procentul de 3% ca medie europeană cu buda doar în curte este aproape de un adevăr, de asemenea, românesc. Bine, poate la noi e un 10%.

Și acum ce? Acum: hai cu hate-ul!

Karma e Româncă.

S-a făcut și anul nou. Efectul #Colectiv, după cum spunea și Claudiu Teoharie, s-a trecut. Și zic la reflexiv, pentru că e ”de la sine”. Dar de ce am băgat #Colectiv-ul atât de repede în discuție? Păi despre el este vorba. E a doua oară și sper ultima când voi scrie despre asta. La fel de sincer și direct.

Karma e româncă, zic în titlu, pentru că așa este, și încep cu latura personală. Acum vreo 2 luni mergeam la Gyros-ul din Pipera împreună cu un coleg, să ne delectăm papilele cu mult-prea-româneasca shaormă grecească cu țațichi. În drumul nostru bătătorind trotuarul, am remarcat două tramvaie oprite într-o zonă în care ar merge, în mod normal. Ce să fie, ce să fie? Zic sigur a parcat cineva pe linia de tramvai. Era un Opel Corsa albăstrui, flancat de vreo 30 de trecători curioși, mai mult sau mai puțin impresionați de nesimțirea șoferului care și-a lăsat bolidul în voia căii ferate. Constat că Primăria nu-și făcuse treaba cum trebe și, dintr-o coincidență, fix paralel cu mașina, pe trotuar, nu erau stâlpii ”anti parcare”. Strig către toți vlăjganii din jurul mașinii să punem mâna s-o mutăm. Îmi răspunde consternat un Vatman că-mi trebuie vreo 20 de oameni pentru asta. Îi răspund, rotindu-mă, că număr în proximitate vreo 30. Deci ne punem pe treabă și tragem de mașină. Prima strategie n-a mers, aceea de a o ridica, așa ca am optat să o întoarcem și să o împingem cu toții, chiar daca are frâna de mână trasă și este băgată în viteză. Am rezolvat-o, nu înainte de a striga către un vlăjgan la fel de înalt ca mine care scosese telefonul să ne filmeze:

”Bravo Boss, ne-ai ajutat de ne-ai rupt cu filmarea. Ia uite, s-a mutat singură mașina. Super!”

Stânjenit, tânărul împărțitor de pliante, și-a vârât smartphone-ul îndărăpt în buzunar.

Apoi, voios, m-am așezat la terasă, peste drum, unde mi-am îngurgitat prânzul, privind continuu către mașina care acum încurca doar pietonii, nu și tramvaiele, așteptând protagonistul să-și ridice mașina. După vreo patruj de minute apar două fete în preajma mașinii. Mă duc la ele și le întreb de ce. Șoferița, tremurând toată, îmi explică faptul că nu cunoaște zona și că, văzând taxiurile pe linia de tramvai, a dedus că poate și ea. I-am explicat că nu e bine și că i-am mutat mașina. Eu și ceva armată. A înțeles, și-a mutat-o de pe trecere și ne-am văzut de viață. După 3 zile, durere de spate cum n-am avut. Doctor, RMN, hernie.

Cam așa funcționează Karma aceea pe care o preamărim noi, face ca românca (pentru că e la genul feminin Karma, nu?): ”Ce vrei tu, IsPaule? Civism? Ia de-aici hernie!”.

Bine, nu e grav, nu trebuie să mă operez sau ceva, durerile sunt suportabile, numai că trebuie să am grijă la toate prostiile de acum. Deci sunt bine, mulțumesc de întrebare.

Dar cum pot fundamenta eu ideea că Karma e Româncă pe o experiență proprie și unică? Și ce treabă are asta cu #Colectiv? Aveți răbdare, stimabililor.

Zic, ieșirăți în stradă și vrurăți tehnocrație. V-au dat: impozite celor fără venit, nexam buget pentru tineret, cucu salarii minime, ciu-ciu proiecte de infrastructură, zero răspundere politică, legea electorală are praf pe ea, vi s-a dorit să munciți pe doi lei și în rest vi s-a oferit multă tăcere. Și vorbesc către cei care au vrut tehnocrație, în rândul cărora nu mă prea înscriu.

Ați zis că nu mai ieșiți în club, vi s-a închis Princess-ul în miez de an nou, cu mai toate biletele vândute. Centrul vechi are aceleași berării cu mese din lemn în subsoluri pentru fumători, cu o singură ieșire, și aceea îngustă. Cluburile sunt la fel de pline, iar librăriile la fel de goale. Citesc despre ce înseamnă să scoți/traduci o carte în România și înțeleg că nu se vinde nimic, pentru că, nu-i așa, de ce să-mi cumpăr cartea, când pot să downloadez filmul. Ați donat o căruță de bani pentru Colectiv cui? Antenei 3, desigur, care au decis să dispună de banii aceia într-un mod super discreționar. Lor le crește ratingul, implicit veniturile și, de ce nu, să mai ia și niște bani de la telespectatorii lor proști. Cine face scandal despre asta? Mai nimeni.

Vă dă Karma numai fapte bune. Plângeam acum câteva luni pentru că nu puteam fi alături de oamenii din țară, de cei care suferă. Apoi am înțeles că de vină pentru tot ce se întâmplă este Biserica. Cel puțin așa a fost împachetată. Prea puțini au zis să facă ei ceva, să se schimbe ei, de la sine putere. Nici eu nu am reușit, pentru că este al naibii de reconfortant să cobor cu liftul 2 etaje, decât să-mi pun în funcțiune picioarele. E mult mai simplu să arăt cu degetul un om îmbrăcat în alb, decât pe boul din oglindă. Cum am înțeles să mă schimb după #Colectiv? Să pun afiș pe ușă că nu primesc preotul. Eu l-am primit, a intrat, reticent, n-a dat nici un moment să facă un pas înspre casă până când nu i-am dat confirmarea expresă că poate intra. Mi-a strâns mâna și mi-a urat ”la mulți ani”, fără să ceară sau măcar să lase de înțeles că vrea vreun ban. Omul și-a făcut datoria exact așa cum trebuie să ne-o facem și noi. Să înjur un preot pentru că nu sunt de acord cu șeful lui este ca și cum aș înjura un polițist pentru că nu-mi place de Oprea. Bine, de Tobă, acum. Tehnocrație.

Hai că am deviat de la subiect. Revenind. Societatea în sine începe să nu mai dorească fapte bune, să nu mai fie unită (și nu, nu o zic în sensul ”Băsescu a divizat țara”). De fapt, n-a fost nici o dată. Mă duc în Brașov, sunt catalogat drept Bucureștean, că Brașovu face, Brașovu drege. Vorbesc de fotbal, când zic că țin cu Dinamo, sunt automat înjurat de 35% dintre suporterii României. Zic că sunt bărbat, mă duc la cumpărături și remarc că toate spațiile dedicate băieților din magazine sunt super mici raportat la cele pentru femei. Zic că sunt femeie și trebuie să port stigmatul sexual toată viața – sexul slab. Zic că sunt creștin, sunt acuzat că nu sunt cu capul pe umeri. Spun că sunt musulman și-s automat terorist. Sunt un sfert ungur și, oficial, dacă-mi cere cineva pâine n-am să-i dau. Iar toata ”spargerea” asta a societății nu poate fi lipită decât prin două lucruri: intoleranță la corupție și incompetență, și toleranță la diferit (nu invers, cum se făcea până acum), și totul se face prin empatie. M-au certat diverși, printre care și doamna, că de ce nu am sunat la poliție. Dacă-i aduceam aminte de momentul în care ne-a fost ridicată mașina în Sibiu, îmi zicea că aia e altceva. Nu, nu este. Cum mie nu mi-a plăcut să-mi fie ridicată mașina (abuziv), așa nu cred că-i plăcea nici tinerei fete să. Ba mai mult, cred că a învățat la fel de mult din asta, la un cost redus (pentru ea). Dar Karma e Româncă, și pentru că n-am vrut să sun la 112, mi-a dat hernie. Cum n-ați vrut anticipate (așa cum ar trebui când pică un guvern), ne-a dat tehnocrație. Cum ne uităm la Antena 3, am rămas fără bani și nici n-am ajutat pe nimeni. Cum vrem să facem un lucru bun, fără să ne punem capul și gândirea colectivă la contribuție, nu va ieși ceva sustenabil, reprezentativ și de care să fim mândri.

Poate e frustrare, poate e sfertul de ungur care vorbește din mine, dar deși nu sunt mândru că sunt român, îmi iubesc țara și o voi critica atunci când greșește. Așadar îmi (vă) propun pentru anul nou următoarele:

  • Cumpără cartea.
  • Folosește scările.
  • Informează-te înainte să iei o decizie!
  • Ajută înainte, judecă după.
  • Asumă-ți greșelile și nu fi ipocrit!
  • Donează pentru Wiki (sau oricare altă sursă din care îți iei o căruță de informații gratuit, oricând, oriunde).

În rest, vă doresc multe din cele pe care vi le doriți voi.