Logici falimentare: ”și ce dacă scriu și vorbesc greșit, important e ce gândesc!”

Logici falimentare: ”și ce dacă scriu și vorbesc greșit, important e ce gândesc!”

În aparență este adevărat. Nu contează faptul că un om scrie și vorbește greșit cât contează modul în care se comportă în societate. Intențiile sale sunt cele relevante, modul în care gândește e ceea ce contează, nu și felul în care încalcă regulile gramaticii. Printr-o comparație ușor exagerată, putem spune că nu contează că un om e gras, slab, sărac, bogat, bărbat, femeie sau orice altceva pentru a-l putea ”judeca”. Citește în continuare „Logici falimentare: ”și ce dacă scriu și vorbesc greșit, important e ce gândesc!””

Corporatiști mișto – Vlad Ștefănescu – episodul 9

Corporatiști mișto – Vlad Ștefănescu – episodul 9

Mă plimbam într-o zi pe etaj, prin partea aceea a etajului pe unde nu merg de obicei pentru că în munca de zi-cu-zi nu prea împart mai nimic cu oamenii aceia. Nu c-ar fi niște proscriși, sau ceva, chiar mă înțeleg bine cu ei. Dar cu cât mergi mai rar printr-un loc, cu atât mai ușor remarci schimbările mai evidente. Așa s-a făcut că într-una din zile l-am văzut pe Vlad lucrând la o imagine cu Nightwing, în timp ce pe un monitor era pusă o poză cu un alt super-erou. Dar cine-i Nightwing? Este Robin din universul lui Batman, dar după ce a crescut. Nu intru în detalii tehnice, însă am ținut neapărat să-i spun lui Vlad că povestea mea preferată care-l cuprinde pe Nightwing este ”Batman Under the Red Hood”, poveste ce a fost pusă pe ecrane într-un desen animat de o oră, cum fac foarte des cei de la Warner Bros. Vlad a răspuns cumva intrigat de ceea ce i-am spus, așa că a ținut să-mi arate proiectul la care lucra, moment în care mi-am dat seama că am un nou subiect pentru seria de Corporatiști Mișto. Citește în continuare „Corporatiști mișto – Vlad Ștefănescu – episodul 9”

Dragă Marx, mă gândesc să renunț la taxiuri!

Dragă Marx, mă gândesc să renunț la taxiuri!

Eram la un prieten acasă, undeva în Titan. Frumos Titanul, pitoresc, mai ales seara. Lumini de diverse culori ies pe ferestrele oamenilor care-și desfășoară viața în apartamentele pătrățoase construite de marele Ceaușescu, atât de multe încât noi nici nu suntem în stare să zugrăvim. Nu e ca și cum n-ar mai fi măcar unul-două apartamente în Titan care pot fi vizitate pe post de muzeu, unde dunga ce separă vopseaua în ulei de cea de humă de pe pereți este încă vizibilă mult mai pregnant decât ar fi Casa Poporului de pe Lună. Citește în continuare „Dragă Marx, mă gândesc să renunț la taxiuri!”

Laura Codruța Kövesi trebuie să facă un ultim lucru bun pentru România: să plece de la șefia DNA

Laura Codruța Kövesi trebuie să facă un ultim lucru bun pentru România: să plece de la șefia DNA

Clickbait titlul? Nu. Chiar nu. Și am să-l explic și am să mi-l asum, cum fac cu orice idee radicală pe care o bag în titluri. Citește în continuare „Laura Codruța Kövesi trebuie să facă un ultim lucru bun pentru România: să plece de la șefia DNA”

Cea mai întunecată oră de miercuri seara

Cea mai întunecată oră de miercuri seara

Miercuri seara am realizat un lucru despre cel de-al Doilea Război Mondial. Sunt recunoscător că nu am trăit în acea intrigantă și oribilă perioadă, însă sunt foarte recunoscător că vremurile în care trăiesc permit portretizări cinematografice ale evenimentelor de atunci precum Darkest Hour sau Dunkirk. Acum n-am să vorbesc de celelalte filme celebre setate în aceeași perioadă, precum Schindler’s List, The Pianist, Saving Private Ryan, Hacksaw Ridge, La Vita e Bella și alte zeci. Vorbesc de anul 2017, când britanicii au fost în prim plan și au produs două mega-filme doar ca să arate americanilor cum se face. Citește în continuare „Cea mai întunecată oră de miercuri seara”

Dezastrul de luni seara

Dezastrul de luni seara

Ne-am propus de duminică deja că luni mergem la film. Ciudată zi aleasă, dar aia e. Adică mi se pare că sunt cam singurul om pe care-l cunosc care a mers lunea la film. Și ne-am urcat în mașină și ne-am dus să vedem ”Disaster Artist”. Știți despre ce e vorba, Tommy Wiseau și filmul său deja împământenit în mentalul colectiv ca fiind cel mai prost film din istoria cinematografiei, ”The Room”. Citește în continuare „Dezastrul de luni seara”

Al treilea cel mai sărac județ – cel mai puternic județ

Al treilea cel mai sărac județ – cel mai puternic județ

Știți despre ce vorbesc. Teleormanul. Este al treilea cel mai sărac județ din România dacă ne uităm la produsul intern brut pe cap de locuitor. În 2016 PIB-ul din Teleorman era de 4.413 euro/locuitor. Mai sărace decât Teleormanul erau doar Botoșaniul, cu 4.171 și Vasluiul cu 3.884. Ca să înțelegem, PIB-ul Bucureștiului pe cap de locuitor era în 2016 22.667 euro, iar media națională era 8600 euro (detalii aici). Tot ca o formă de coincidență, în județul Teleorman, zice-se, nu există nicio librărie. Mă rog, există opt firme care să aibă această activitate conform CAEN, cu niciun rezultat pe Google Maps dacă cauți ”librărie” în Teleorman (să nu-mi spuneți că Inmedio-ul din Kaufland e librărie, vă rog). Citește în continuare „Al treilea cel mai sărac județ – cel mai puternic județ”