IsPaul zice

Cleopatra cea neagră

A făcut Netflix un show marcat ca documentar, produs de Jada Pinkett-Smith, cunoscută vlogăriță, actriță și cauzatoare indirectă de durere lui Chris Rock la Oscarurile de anul trecut. N-am văzut show-ul, că am chestii mai bune de făcut cu viața mea, dar din trailer tema e clară: ce culoare avea pielea Cleopatrei – iar soluția propusă e că ultimul faraon al Egiptului era neagră. Scandalos? Da, la fel de scandalos ca atunci când cineva zice că dacii erau o națiune conștientă de ea însăși, sau că maghiarii au găsit Ardealul gol când au venit în Europa.

Karl Marx ne propunea să privim istoria ca istoria luptei de clasă și atât. Genul ăsta de abordare asupra istoriei este o problemă a ideologiilor. Orice ideologie vine la pachet cu propria abordare asupra istoriei. Dacă ești naționalist maghiar, vei vrea cu tot dinadinsul să arăți că în Transilvania nu era țipenie de român când au venit descendenții tăi acolo. Cu ce scop, nu știu, dar e important ca să te simți tu bine. Dacă ești român dacopat probabil ajungi să crezi că limba latină era de fapt totuna cu limba dacă, asta doar ca să arăți că noi suntem daci și că ungurii n-au dreptate și că Ardealul e al nostru. Dar astea-s ideologii naționale, sunt altele internaționale, după cum a încercat Marx să propună una, care vin cu alterarea istoriei în ultimul hal.

Continuă lectura

Previziuni Oscaricești IsPauliene – ediția 2023 (cu câștigători)

Eu tot zic de ceva timp că o să schimb titlul, dar e atât de prost și atât de tare m-am obișnuit cu el încât simt că trebuie ediția 100 pentru asta, că Oscarurile se află la ediția cu numărul 95.

Altfel, just fyi, eu nu mă uit la festivitate. Nu-mi pasă de evenimentul ăla extrem de vanitos, cât îmi pasă de competiție în sine, de celebrarea cinematografiei în general și de mine, gen cât de bun sunt să înțeleg evenimentul ăsta. Dar să trecem la subiect. Uite cine zic că câștigă ce anul ăsta:

Continuă lectura

Adevărul contează mai puțin decât comportamentul uman

Încep să refuz cu tărie să cred că oameni precum Șoșoacă sau Piperea, Dobrovolschi, Sebastian Ghiță, Mihai Lască, sau Dana Budeanu cred cu sinceritate că:

5g dă covid
Vaccinul dă sterilitate
Liniile albe de pe cer ne îmbolnăvesc de boli respiratorii
Sunt viermi în mască
Americanii au făcut cutremurul din Turcia

Continuă lectura

Am fost și eu cândva un extremist-rasist-misogin-homofob

În imediat 14 ani de scris pe blog mi-am construit o reputație de persoană moderată. Mă rog, vreau să cred că am făcut asta. Adesea mă manifest spre nuanțare, contextualizare și înțelegerea liniștită a lucrurilor, iar atunci când nu se înțelege, mereu am recomandat întrebările.

Nu am fost niciodată fanul ideii de ”shoot first, ask quesions later”. Decât, poate, în adolescență. Am avut o perioadă stranie de rătăcire în care desenam svastici pe spatele caietelor, în care consideram că ”femeile nu merită nici măcar un scuipat” și eram ferm convins că fac parte dintr-o rasă superioară. Ba la un moment dat, mișcarea ”Noua Dreaptă” mă atrăgea. Reușiseră să mă convingă să pun semnătura pe un tabelaș care avea scopul să schimbe Constituția și să lase căsătoria doar între un bărbat și o femeie. Da, mișcarea asta nu e de acum 3-4 ani, e de prin 2007-așa, că nu aveam 18 ani de prea mult timp când am semnat.

Continuă lectura

Nici extremismul nu mai e ce a fost. Cazul ”dreptacilor”

Se tot vorbește despre acest val de extremism din lumea civilizată, vestică, occidentală, cică democrată și capitalistă și liberală și cu drepturile omului și chestii.

Și nu sunt doar vreo două mișcări. Polonia are vreo două aflate la putere. În Suedia doar ce au câștigat. Italia pare să aibă doar guverne cu extremiști, la fel și Austria. În Olanda sunt destul de sus în opinia publică, iar în Franța, Marine LePenn tocmai a lăsat locul luo Jordan Bardella, un tânăr de 27 de ani. La noi îi avem pe frații de la AUR și la unguri e veșnicul Orban.

Continuă lectura

Casa Dragonului versus Inelele Puterii

Dacă ar fi să le comparăm, care e mai mișto? Casa Dragonului vs Inelele Puterii – părere după primele 4 episoade.

Să facem o abordare comparată asupra celor două seriale. E timpuriu, că au apărut doar 5 episoade din Casa Dragonului (HotD) și 4 din Inelele Puterii (RoP). Dar nu e dificil de făcut. E dificil fără spoiler-e, dar nu au cum să fie majore că mnah, au părut prea puține episoade.

Continuă lectura

Previziuni Oscaricești IsPauliene – ediția 2022 (cu câștigători)

În primul rând, ar trebui să mă maturizez și să găsesc alt nume la articolul ăsta. Nu mai am 16 ani, da?

Apoi tre’ să zic că anul 2021 a fost un an prost tare la capitolul filme. Dar rău. Adică, în afară de Dune, pe care-l aștept de când am citit cărțile și am văzut celelalte tentative de ecranizare, doar CODA m-a surprins plăcut. Nu vreau să zic că nu s-a depus muncă pentru filmele din 2021, dar pare că nu s-a prea depus inspirație. Sunt câteva eforturi individuale notabile, care vor face diferența, dar nu există o dominare clară din partea niciunei pelicule. Competiția parcă s-a dat la nivel de categorii, nu la nivel de calitate per-ansamblu.

Altfel, avem ediția 94 a premiilor. Să ne vedem și la ediția 100, apoi 150 și tot așa. Ca să vezi cine zic că o să câștige ce, uită-te la titlurile îngroșate.

Cele mai bune efecte vizuale

Continuă lectura

În loc de heităreală pentru o prefață execrabilă.

Citesc o carte chiar marfă, ”Arabi”, de Tim Mackintosh Smith, un scoțian mutat prin 1990 în Yemen, îndrăgostit de civilizația arabă și capabil să ”vulgarizeze” această civilizație pentru publicul anglo-saxon. Cartea e tradusă în română bine dar corectată/editată prost, iar la asta se adaugă ceea ce nu pot numi decât o prefață care e însăși dovada că omul n-a citit cartea și vrea să umple pagini.

Continuă lectura

Ăștia nici nu-s atât de inteligenți încât să fie capabili de răul pe care voi vi-l imaginați. Review la Don’t look up.

Scriu și eu despre noul film al lui Adam McKay, că nu e filmul lui DiCaprio sau a lui Streep. Nu înțeleg toată vâlva asta din jurul lui. Adică, în bula mea majoritatea l-au apreciat. Am văzut și vreo 2-3 comentarii de Facebook puse aiurea cu conținutul ”mă așteptam la altceva de la distribuția asta”, sau ”Adam McKay e un liberal spălat pe creier”, dar cam acolo se opresc comentariile negative. Toată lumea apreciază filmul, și eu mă număr printre cei care s-au bucurat să-l vadă. Mă rog, după The Big Short și Vice, McKay a demonstrat că e printre cei mai buni satiriști în viață, deci m-am uitat fericit la controversatul, de Netflix produsul, cu DiCaprio și Lawrence căstuiți, mărețul ”nu privi sus”.

Continuă lectura

Previziuni Oscaricești IsPauliene – Ediția 2021 – Cu câștigători

Pandemia a dărâmat și o bună parte din industria cinematografică. Până anul ăsta aveam niște standarde la Oscaruri: un SF foarte bun cu șanse mici la cel mai bun film, un musical/comedie apreciat de audiențe, un blockbuster cu buget uriaș, un under-dog cu o idee bună și unul-două filme istorice puternice, din care unul despre război. Anul ăsta avem 2 producții nominalizate care nu prea au actori, la animație nu e competiție deloc, că Disney nu vrea să piardă bani, toate blockbuster-ele sunt amânate pentru toamna 2021, iar filmele despre război au fost înlocuite cu… cu nimic.

Deși avem destule filme bune, a fost un an prost. Competiția e non-existentă la majoritatea categoriilor, dar putem să ne bucurăm că, în sfârșit, avem și noi nominalizații noștri. Și nu pe nemerit, am vorbit deja despre asta.

Totuși, hai să vedem cine ia ce anul ăsta.

Continuă lectura