Pandemia a dărâmat și o bună parte din industria cinematografică. Până anul ăsta aveam niște standarde la Oscaruri: un SF foarte bun cu șanse mici la cel mai bun film, un musical/comedie apreciat de audiențe, un blockbuster cu buget uriaș, un under-dog cu o idee bună și unul-două filme istorice puternice, din care unul despre război. Anul ăsta avem 2 producții nominalizate care nu prea au actori, la animație nu e competiție deloc, că Disney nu vrea să piardă bani, toate blockbuster-ele sunt amânate pentru toamna 2021, iar filmele despre război au fost înlocuite cu… cu nimic.
Deși avem destule filme bune, a fost un an prost. Competiția e non-existentă la majoritatea categoriilor, dar putem să ne bucurăm că, în sfârșit, avem și noi nominalizații noștri. Și nu pe nemerit, am vorbit deja despre asta.
Totuși, hai să vedem cine ia ce anul ăsta.
Cele mai bune efecte vizuale
Tenet a luat cam toate premiile peste tot pe unde a apărut, iar singura concurență e Midnight Sky, însă Academia preferă efectele vizuale un pic mai subtile, deci n-am nicio grijă că această statuie va merge la filmul lui Nolan. Și o să fie cam singura. (Câștigător: Tenet)
Cea mai bună editare
Deși pe mine m-a impresionat editarea din The Father, Sound of Metal are acel ceva, iar acel ceva e felul în care vizualul se combină cu sunetul, elemente ce fac experiența filmului de neuitat. (Câștigător: Sound of Metal )
Cele mai bune costume
Aproape fără să clipesc zic Ma Rainey’s Black Bottom. Poate s-ar bate cu Mank, dar a luat prea multe premii la alte competiții ca să îi ignor șansele. Și au fost chiar marfă, combinând minunat ținutele cu atitudinea pe care ar trebui să o aibă personajele. (Câștigător: Ma Rainey’s Black Bottom)
Cel mai bun machiaj
Tot Ma Rainey’s Black Bottom ia și aici. Și asta nu pentru că ar fi fost excepțional, ci pentru că n-are concurență, gen deloc. (Câștigător: Ma Rainey’s Black Bottom)
Cea mai bună cinematografie
Joshua James Richards este fix underdogul prin prisma experienței pe care a avut-o înainte să facă Nomadland, dar este principalul favorit la categoria care definește ”cel mai frumos film”. Restul concurenților n-au făcut o treabă extraordinară, iar Academia iubește natura prezentată frumos. (Câștigător: Mank)
Cea mai bună scenografie (production design)
Deși mi s-a părut extraordinară scenografia din The Father, unicitatea decorurilor iese în evidență cel mai bine în Mank. Și cam aici se termină premiile pe care le va lua filmul lui Daivd Fincher. Păcat, a fost un efort chiar apreciabil. (Câștigător: Mank)
Cel mai bun sunet
Până anul trecut, această categorie era împărțită în Mixaj Sunet și Editare Sunet. Se pare că Academia a preferat o fuziune meritată a acestora pentru că cel mai adesea ambele mergeau la același film. Dar anul acesta nu există competiție pentru Sound of Metal. (Câștigător: Sound of Metal )
Cea mai bună melodie
One Night in Miami vine cu cea mai bună propunere – Speak Now. Și e tare, că Leslie Odom Jr, interpretul melodiei, este nominalizat și la cel mai bun actor în rol secundar, dar cu șanse puține acolo. O statuie de consolare merită. (Câștigător: Fight For You / Judas and the Black Messiah)
Cea mai bună muzică
Trent Reznor și Atticus Ross sunt cotați cu șansele 1 și 2 pentru că au făcut împreună muzica de la Mank și Soul. Vor lua totuși pentru filmul de animație și vor împărți statueta și cu Jon Batiste, un super artist, de altfel. (Câștigător: Soul)
Cel mai bun film străin
Eh, ce bine ar fi să ia Collective, dar nu. Nu prea are cum. E onorantă nominalizarea, dar Another Round, filmul danez, a luat cam peste tot această distincție, și are și regizorul nominalizat la categoria specifică anul acesta. Plus că Mads Mikkelsen și chestii. (Câștigător: Another Round)
Cel mai bun film de animație.
Soul, frate. Că nu există concurență. (Câștigător: Soul)
Cel mai bun documentar
Collective e cotat cu șansa a 3a – a 4a peste tot. Avem un film produs de soții Obama (Crip Camp), un documentar despre o nedreptate în justiție (Time) și favoritul publicului și festivalurilor (My Octopus Teacher). Din nou, cele mai mari șanse le are filmul despre simpatica caracatiță, dar eu merg pe principiul ”hai ai noștri” și pun 10 lei pe Collective că are cota 9, iar cine l-a văzut n-are cum să nu-l voteze. Also, e prima dată când îmi dau cu părerea pe tema asta și țin cu cine nu trebuie. (Câștigător: My Octopus Teacher)
Cel mai bun scenariu adaptat
Cică Nomadland e considerat cu cele mai bune șanse la acest premiu. Dar nu, boss, nu. The Father a luat BAFTA în fața Nomadland, zic eu meritat. Totuși, britanicii țin cu ai lor și înțeleg mai puțin ce se petrece cu nomazii în America ca să rezoneze cu povestea precum o face Academia Americană. Dar nu, obiectiv The Father e mai bun. (Câștigător: The Father)
Cel mai bun scenariu original
Deja predicțiile încep să fie mai grele. Avem un scenariu genial scris de Aaron Sorkin în The Trial of the Chicago 7 și un scenariu total atipic în Promising Young Woman. Primul e politic, al doilea e un comentariu social senzațional. Deși m-am distrat mult la Chicago Seven, Emerald Fennell , scenarista și regizoarea Promising Young Woman va lua aici, dar nu va lua la cel mai bun regizor. (Câștigător: Pomising Young Woman)
Actor Secundar
Daniel Kaluuya va lua fără drept de apel. Singura mea întrebare e: de ce e la această categorie? Putea fi la actor în rol principal fără prea mari griji în Judas and the Black Messiah. (Câștigător: Daniel Kaluuya)
Actriță Rol Secundar
Anul trecut mi-a fost greu să spun cine merită această statuetă. Dar anul ăsta e simplu, pentru că am văzut Minari și Youn Yuh-jung este adorabilă în rolul bunicii. (Câștigătoare: Youn Yuh-jung)
Actor Principal
Bătaia e între Chadwick Boseman și Anthony Hopkins. Hopkins e la cea mai bună performanță de la Tăcerea Mieilor în coace, motiv pentru care a luat BAFTA, dar Chadwick Boseman a surprins prin forță și nebunie în Ma Rainey’s Black Bottom. Apoi a murit de cancer. Genul ăsta de evenimente cântăresc destul de greu în deciziile pe care trebuie să le ia Academia, și zic că ia Chadwick, dar merită Anthony. (Câștigător: Anthony Hopkins)
Actriță Rol Principal
Mnah, acum e acum. Avem 3 mari actrițe în 3 mari roluri în 3 mari filme: Carey Mulligan (Promising Young Woman), Viola Davis (Ma Rainey’s Black Bottom) și Frances McDormand (Nomadland). Toate trei cu șanse aproape egale. Însă eu zic că Carey Mulligan e un fel de ”breath of fresh air” pentru această categorie și are cele mai mari șanse, fiind la a doua nominalizare, celelalte două actrițe având împreună 3 statui din 10 nominalizări. Deci o aleg pe Carey Mulligan, dar aici clar nu sunt sigur. (Câștigătoare: Frances Mcdormand)
Cel mai bun regizor
Chloe Zhao, regizoarea Nomadland a rupt peste tot pe unde a apărut printre nominalizări. Iar locul doi după ea e Fincher, dar departe rău. În șanse, nu în merit. (Câștigătoare: Chloe Zhao)
Cel mai bun film
De când scriu despre Oscaruri am nimerit doar de vreo 2 ori cel mai bun film. Anul ăsta e un no-brainer cras în lumina premiilor câștigate peste tot. Deci Nomadland merită statuia, deși am cel puțin 4 filme pe care le-aș pune deasupra inconsistentului Nomadland. (Câștigător: Noomadland)
IsPaul zice 