Top candidați la prezidențiale după cât de mult merită să fie acolo.

Avem paișpe candidați la prezidențiale. Da, 14, unu lângă patru. Și cum habar n-are nimeni de vreo 3 dintre ei, nici nu voi insista asupra lor. Așadar, ne pare rău Beatrice-Bertalan-Păcuraru (a treia femeie de pe lista de 2024), Sebastian-Constantin Popescu (nu-l știți? A mai candidat și în 2019) și Silviu Predoiu (al doilea general de pe listă).

Locul 11:

Cristian-Vasile Terheș e un fost eurodeputat PNȚCD-ceva, cam cea mai guralivă voce românească anti-UE din Parlamentul European până să ajungă Șoșoacă acolo. Reduce noțiuni complexe la definiții care-i convin doar ca să susțină o poveste șubredă a puterii potențiale a României în afara Uniunii Europene. Și asta vine de la un eurodeputat. Urmează în episodul următor: pompierul care nu crede că apa stinge focul și flat-eartheru care lucrează la NASA.

Locul 10:

Călin Georgescu. A fost o luptă internă între pe cine să pun pe ultimul loc aici. Călin Georgescu e mai sus, totuși, pentru că omul pare că dorește binele României mai mult decât să aibă banale chemări la măreție. A fost o perioadă candidatul de carton al AUR, și are ceva experiență pe dezvoltare sustenabilă. Apoi, și el e maestru pe prea-măriri și nu se retrage niciodată din discuție când e asociat cu misticism și tuneluri din Bucegi. Ori chiar crede în ele, ori ăsta e electoratul care a mai rămas.

Locul 9:

Dan-Mircea Geoană. Șocant de devreme, nu? Ar fi meritat în ochii mei dacă venea cu o abordare ”am greșit, am venit să îndrept”. Dar omul nostru și-a pregătit campania asta de mai bine de un an, și nu ne-a arătat decât că n-a învățat nimic. Se vede că e fost șef la NATO că e mai defensiv decât scutu de la Deveselu. El n-a greșit niciodată, n-avea cum, altă lume a greșit. Cum? Nu s-a asociat el cu Vanghelie, a primit ceas de 30.000 de euro, dar nici nu l-a scos din cutie. Nu, el are o prestanță, institutul Aspen, VP la NATO, el știe cu integritatea cu alea. Asta-i ca jucătorii ăia de fotbal care au făcut banca dar au luat și ei medalie. Păi ce faci tu, tati, la NATO, că doar te lauzi că ai fost acolo. Fă o listă cu realizările tale, nu ne arăta că ”s-a întâmplat să termin cartea fix acum. Nu, n-are nicio treabă cu candidatura mea la prezidențiale”. Bă, și la asta ne iei de proști?

Locul 8:

Nicolae-Ionel Ciucă e nebun, frate. Ziceți voi că are probleme, că nu știe să vorbească să se exprime, dar nu. Privirea aia e a unui om care dacă are numai el puterea ne aruncă sub autobuz. Nu de la vreo motivație malefică, el așa crede că e bine și ne pune pe pluton instant dacă omul e convins că așa trebuie să facă. Alianță cu PSD ca să fie el prim-ministru, deși știe că n-are competențe? Sigur. Ce-ar fi avut să renegociem cu USR-ul și să îi cârâim lui Iohannis? Păi n-ar fi fost, că așa se ajunge la putere. Ajuns la putere, râde lumea de el, și el lângă lume, ca tăntălăul. Pune tăntălăul la putere, hai!

Locul 7:

Ion-Marcel Ciolacu este haosul întruchipat. Cum simte un vid de putere, parcă îl miroase și imediat îl absoarbe. Blomp! Marcel Ciolacu e noul președinte PSD după plecarea lui Dragnea și lu Dăncilă. Blomp! Marcel Ciolacu face coaliție cu PNL ca să guverneze România după ce a dat jos un prim-ministru tot de la PNL. Blomp! Marcel Ciolacu este prim-ministrul care organizează toate alegerile din 2025: euro, locale, parlamentare și prezidențiale. Blomp! Marcel Ciolacu în turul doi cu un politician catalogat extremist după ce CCR-ul a invalidat candidatura unui alt candidat extremist. Blomp! Marcel Ciolacu președintele României. Fie-vă frică, bă! Papă Ciolacu putere ca Pacman pixeli. E al doilea cel mai ambițios om din lista asta, cel mai puternic la momentul alegerilor și cel mai subestimat de aici. Aproape că îi respect modul în care a ajuns la puterea PSD și cum joacă politică. N-a mai avut PSD un așa om de la Dragnea în coace. Cum? E sub Dragnea? Păi e, că Dragnea a promis că luptă împotriva corupției și am văzut cum a făcut-o. Ciolacu deja clamează sfârșitul corupției în România prin faptul că zice că ”Justiția funcționează, nu am de ce să includ ceva în program”. Te minte pe față și aproape îl crezi, atâta e de simpatic.

Locul 6:

Ludovic Orban creează impresia că e în politică de când eram noi mici, pentru că așa este. E dintotdeauna acolo și a făcut niște chestii pe care le regretă un pic: ”cine tace și face? Iohannis!”. A avut ca Prim-Ministru o echipă destul de competentă care în parte i-a rămas loială, gen Violeta Alexandru, fapt care totuși îl ajută. Și pe Orban l-am văzut în pandemie în acțiune unde a fost peste Câțu. Orban e colegul ăla mediocru care e în mijlocul clasei, așa. La o clasă de elevi de 9 și 10, el ar fi avut 9.5. La o clasă de elevi de 5 și 6, înțelegeți voi ce vreau să zic.

Locul 5:

Hunor Kelemen e candidatul la care te gândești când e să îți irosești cert votul, mai ales dacă ai o urmă de etnic în tine. Omul vorbește limba română mai bine decât multe nume din lista asta. Intențiile sale politice sunt bunicele pentru România, mai ales în condițiile în care deși UDMR suge de la FIDESZ, totuși politicile iliberale nu prea își au locul aici, sub dioptria lui Hunor. Cunoaște politică regională foarte bine, și cunoaște pârghiile de putere din România iarăși mai bine decât mulți din listă. Nu ar fi o alegere proastă dacă candida din partea oricărui alt partid. Ce idee năstrușnică: o alianță electorală între partidele cu mesaj etnic din România: AUR și UDMR. Poa să păstreze și oricare acronim: Alianța Ungurilor și Românilor sau Uniunea Democrată a Maghiarilor și Românilor.

Locul 4:

Elena Lasconi e pusă sus pe listă, pentru că îmi place de ea și cel mai probabil am să o votez și îmi trebuie și mie să țin cu cineva și să-l favorizez, da? Păi fata e termobarică atunci când vine vorba de politică internațională. Ce ai să faci, a câștigat MasterChef nu ModelUN. Totuși, o duce capul. Nu ești reales primar fiind varză cu carne-n administrație, deși am mai văzut. Nu ești ales șef de partid parlamentar și candidat la prezidențiale fiind pregătit ca mielu la tăiat, nu? Ba fix asta. Lasconi s-a aruncat în multe și a răzbit neașteptat în multe. Deci ori o duce capul sever, ceea ce nu se prea vede. Ori e ambițioasă și știe unde să tragă cu sufletul, sau cu valorile morale, sau ce ați vrea voi. Cert e că are o busolă care o ghidează bine și nu face nimic care să-mi displacă. Nu știe, recunoaște. Învață? Clar. Face mai bine data viitoare? Mereu. Să vezi progres real la o persoană în 2-3 luni, versus progres 0 la ceilalți, e cel puțin interesant pentru mine.

Locul 3:

George Simion prinde un onorabil loc 3. E un alt politician care a progresat enorm în ultimii 4 ani. Mai încet decât Lasconi, dar cu mai multă muncă și vizibil mai mult tact. Țin minte primele înregistrări cu el pierdut prin Parlament în prima zi de mandat încercând el să pară important că ce le face lor din prima zi. N-a făcut mare brânză, dar măcar a învățat când să fie tare în clanță. Apoi, AUR avea o gașcă lugubră de personaje pe listă în 2020. Foști torționari comuniști, gen. Acum, Simion și-a triat toți ciudații, inclusiv pe Terheș pe care acum 5 luni îl băga în Parlamentul European. Mă rog, Becali nu (mai) intră la ciudați. Simion știe că poate, dar mă deranjează că acceptă cu mare ușurință manevrele PSD de a-l duce în turul 2. Zice că luptă cu PSD, dar nu cârâie la PSD. Și eu mă lupt pentru sănătatea mea fumând.

Locul 2:

Ana Birchall știe cu ce se mănâncă mai bine decât oricine din listă 2 lucruri: bogăția neșantajabilă și justiția. Pe bogăție nu e o virtute să ai 23 de milioane avere legală și să fii cel mai bogat candidat la președinție, dar nici nu strică să nu fii ușor șantajabil. Dar cealaltă virtute a ei este că știe cel mai bine cu justiția, principala problemă în fața dezvoltării ok a României, din punctul meu de vedere. A fost ministru al justiției, i s-a opus lui Dragnea, a plătit, dar e cert, ea de atunci n-a prea mai tăcut, iar pozițiile ei mi-au plăcut întotdeauna de atunci. Clar nu e cea mai pregătită din listă nici ea, dar cu un asemenea președinte, decent de guraliv, nu mi-ar fi rușine.

Locul 1:

Cristian Diaconescu are discursul pe care îl aștepți de la un președinte al României. Pe politică externă cred că știe NATO mai bine decât Mircea Geoană și ONU mai bine decât Călin Georgescu. Pe politică internă cred că știe PSD-ul mai bine decât Ciolacu și PMP-ul mai bine decât Orban. Cu justiția nu știu dacă știe mai bine decât Birchall, dar a fost și el ministru acolo. La un concurs de cunoștințe, Diaconescu ia 10 cu felicitări. La un concurs de abilități, însă, dacă navighează România cum și-a ghidat viața politică, pe la PSD, PD, UNPR, PMP și un pic de AUR, n-aș ști ce să zic. E mai bun de consilier el așa, de aia și votez cu Lasconi că a zis că l-ar lua consilier pe externe. Numa’ să-și treacă și USR în portofoliu, adiacent-așa.

Acu, după ce ai citit toate astea, te rog mult: ține minte că topurile sunt subiective, și că nu întotdeauna cel de pe primul loc e cel mai bun.

P.S. ce penal e freepik.ai la generat de imagini. îmi place, mai folosim.

Avatarul lui Necunoscut

Autor: ispaul

Eu scriu pe blog

Lasă un comentariu