Dragă C. A. C. Popescu-Tăriceanu,
Iartă-mă că te iau ”la per tu”, dar deja simt că avem o relație apropiată pentru că ți-am mai scris o scrisoare, dar tare mi-e ca n-ai citit-o. Îți mai scriu una și acum, și sunt sigur că n-ai s-o citești, că ești prea ocupat să aperi diferiți acoliți de-ai tăi în situații în care nu trebuie apărați pentru că o face justiția pentru ei. Vorbesc despre prostiile pe care le-ai spus cu privire la cazul Vosganian și vreau să-ți aduc aminte cât ești de nesimțit, pentru că am convingerea că ai uitat.
Zici tu, dragă Tăricene, că Președintele a zis că vrea să susțină schimbarea în bine a încrederii populației în Parlament, iar apoi tot tu îl acuzi că de ce ”dă” în Parlament, când el vrea altceva. Păi haide să-ți zic: eu vreau ca lumea să nu te mai vadă drept nesimțit, iar când faci o chestie nesimțită, ce-am să fac, să-ți iau apărarea de dragul percepției? Sau să te cert zicând că nu așa se face, dragă Tăricene? Cu alte cuvinte, te comporți ca un copil răsfățat care e certat de părinții săi, asta ca să nu repet treaba cu nesimțirea.
Apoi ți-ai continuat poziția de neobrăzat luând apărarea lui Vosganian. Citez din tine, dragă Tăricene: ”În realitate, dosarul instrumentat de Procuratura Generală și pentru care s-a cerut votul Senatului nu se referă la presupuse fapte de corupție ale unui senator, ci pune în discuție o decizie politică a unui ministru în funcție, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”. Deci fii atent, că poate nu știai, dragă președinte al Senatului României, fost Prim-Ministru, om care a dat legi, corupția este definită așa: ”folosirea abuziva a puterii publice încredinţate, pentru obţinerea de beneficii personale”. Cu alte cuvinte, dacă dai o HG în beneficiul cuiva și iei bani de la acea persoana, se cheamă corupție. Iar acum că am trecut peste prima parte a lecției de logică, vreau să ajungem la a doua. Și anume, faptul că s-a supus la vot ridicarea imunității lui Vosganian în plenul Senatului nu are treabă cu fosta lui calitate de Ministru, ci cu actuala, cea de Senator, care are, printre multe alte beneficii, și pe cea a imunității. Altminteri s-ar fi dus la Klaus, care exact ca primarul ar fi semnat cererea Procuraturii Generale.
Cât despre realitatea despre care vorbești tu mai sus, este exact acea realitate în care te scalzi – realitatea nesimțirii. Ai sărit gardul de foarte multe ori, considerându-ne proști, fraieri, votanți manipulați de Băsescu, și așa mai departe, însă ai ajuns la un punct în care singurul lucru care a început să meargă în România asta de rahat să devină ținta mesajelor tale comunicaționale. Nivelul la care a ajuns justiția la ora actuală arată că nu mai sunteți infailibili, voi toți ăia de sus, și că dacă faceți nasoale, plătiți. Și chiar ajunsesem să cred că și vouă, ăstora de sus, v-a venit mintea la cap și ați început să vă asumați răspunderea pentru greșelile voastre, pentru că până la urmă ați făcut rău României. Dar nu, iată că mai primim și câte o palmă de la alde tine, palmă grea ce ne arată că nesimțirea fără limite învinge în continuare în România. Numai pentru declarațiile pe care le-ai făcut, intervenind în actul de justiție, ar trebui să-ți dai demisia din funcția de Președinte al Senatului României, funcție pe care nu te-a ales nimeni ci pentru care ai întors spatele celor care au ajutat la intrarea ta acolo, respectiv ai fost nesimțit față de ei. Mai mult, ar trebui să-ți dai demisia din orice funcție publică pe care o deții în România în urma declarației de mai sus prin care desconsideri, în mod evident, orice om autosuficient.
Cu o lipsă deja cronică de stimă,
IsPaul
P.S. Citatul de mai sus este luat de pe Realitatea.net, iar definiția corupției este luată de aici.
P.P.S. De ce CAC? Pentru că așa îl cheamă – Călin Anton Constantin.
IsPaul zice 