Am mai făcut exercițiul acesta anul trecut. Îl mai facem o dată. Topul îl voi face în funcție de pregătirea candidaților pentru funcția de președinte, realizările care îi recomandă, susținerea pe care o au precum și declarațiile pe care aceștia le-au făcut. Topul nu reflectă în niciun fel intenția mea de vot, ci opinia mea față de cine merită mai mult.
11. John Ion Banu Muscel
Își zice John pentru că îl cheamă Ion și lumea în State, unde locuiește dinainte de 1990, îi spune John. Și și-a pus ”Muscel” lângă numele de familie pentru că e de acolo și e mândru de asta. Altfel, omul nostru a mai candidat și în 2019 unde a obținut marele ultim loc cu 25.000 de voturi. Atât trebuie să știm despre el, asta și faptul că BEC a sesizat parchetul că a fraudat semnăturile.
10. Sebastian Constantin Popescu
Deși anul trecut a luat cu vreo 3000 de voturi mai multe decât Silviu Predoiu, Sebastian Popescu candidează din nou pentru că speră că imaginea pe care și-o promovează să îl ajute în politică, sau ceva, că a mai pierdut și în 2019 cu 30.000 de voturi. Momentan, n-a demonstrat mare lucru decât că nu știe să fraudeze eficient semnăturile de susținere, motiv pentru care BEC a sesizat parchetul.
9. Cristian Terheș
Este celălalt candidat cu cetățenie americană dintre cei 11. Și el s-a mai înscris în cursă în 2024 și a reușit să strângă puțin sub 100.000 de voturi, respectiv 1.04%. Un anti-european care trăiește din salariul de Parlamentar European pentru mine e de neconceput. Un intelectual care-și folosește cunoștințele ca să arate că el e mai bun, nu ca să-i ridice pe cei din jur, nu merită susținerea românilor. Dar am mai văzut întâmplări improbabile.
8. Marcela Lavinia Șandru
Iată și primul nume nou în acest festival al pierzătorilor. Șandru este un produs garantat Voiculescu și Piedone, fiind candidat din partea Partidului Umanist Social Liberal. Ea a terminat ceva științe politice și s-a tot perindat inițial pe lângă Băsescu, ba pe la ceva televiziuni, ba pe lângă Gușă. A ajuns și ea într-un loc care are finanțarea necesară să strângă 200.000 de semnături de sanki.
7. Silviu Predoiu
E fost șef la ceva Serviciu de Informații Externe, i-a fost șef și lui Ponta deși niciunul nu recunoaște. Omul știe geopolitică și politică externă bine. Problema lui, însă, e că nu știe cum e să fii un bun cetățean și nici nu știe cum e să obții mai mult de 15.000 de voturi, câte a avut în 2024. Îi urez succes, dar problema de fond rămâne: de ce mai candidează?
6. George Nicolae Simion
Cumva oscilam dacă să-l pun pe ultimul loc sau nu pe singurul candidat care spune că dacă iese el președinte îl pune pe Călin Georgescu președinte, sau ceva. Nu știu cum o asemenea declarație nu e anticonstituțională, dar fie. Doar pentru respectul pe care i-l port muncii lui Simion îi dau locul 6, dar onest, niciun candidat care nu are intenția să respecte Constituția nu merită să intre în cursă. Altfel, știm, un băiat de la Răchitosu cu un partid pe care l-a crescut frumușel, cocoțat pe un val de suveranism iliberal ilogic și oportunist încearcă și are șanse mari să prindă turul 2, de data asta. Că data trecută s-a trezit în ”ola mami, que groapa”.
5. Elena Valerica Lasconi
Primar eminent într-un orășel de provincie care a reușit neașteptata calificare în turul 2 al alegerilor anulate de anul trecut, Lasconi nu mai e un personaj nou care are nevoie de descriere, decât contextuală. Dacă anul trecut era susținută de USR și Forța Dreptei și PMP, anul acesta nici de USR nu mai e susținută 100% și asta în principal din cauza propriilor gherle în declarațiile date post-anulare. Între timp, nu știu dacă s-au mai făcut ceva proiecte la Câmpulung, dar sper să se întoarcă cu forțe proaspete acolo începând de luni.
4. Daniel Petru Funeriu
A fost ministrul acela al educației care ne-a arătat jegul de sub preș când a introdus camerele de filmat la Bacalaureat. Sub jumătate au trecut acel examen și am realizat abia atunci care e nivelul analfabetismului funcțional. Eh, că nu s-a făcut nimic eficient în sensul combaterii, asta e partea a doua. Și ce a mai făcut Funeriu între timp? Mai nimic. Cine-l susține? Nici noi nu știm. De ce candidează? Pentru că are șanse la 3% și poate să deconteze banii ăia. Altfel, pare capabil, citit, însă atitudinea aceea mă deranjează, nu e una bună pentru un președinte.
3. George Crin Laurențiu Antonescu
E singurul candidat care a mai fost președinte. E drept, interimar, după ce a organizat acel wannabe puci cu Ponta. E șomer de 10 ani și numai când mă gândesc la asta mă întreb de ce l-am pus așa sus. Apoi mă uit la lista candidaților și înțeleg. Antonescu vorbește cel mai bine liber dintre toți candidații. Este probabil și cel mai citit dintre ei, dar și cel mai leneș. A fost șef la Senat o perioadă și are mai multe mandate de parlamentar, și a fost și ceva ministru. La capitolul susținere, o are pe cea mai mare. Trei partide aflate la guvernare au strâns 1.7 milioane de semnături pentru el. La capitolul finanțare? O are mai mare decât a tuturor celorlalți al un loc. Are PSDul bani. La capitolul șanse, are șanse să ia mai puține voturi decât semnături, similar cu ce a scos când s-a clasat pe locul 3, sub Geoană și Băsescu. Se pare că nu i-a plăcut, dar mai vrea o dată.
2. Victor Viorel Ponta
L-aș fi pus pe primul loc că a fost: parlamentar, președinte PSD, co-președinte USL, co-autor al pseudo-puciului semi-eșuat anti Băsescu, prim ministru, doctor în drept, procuror, Micul Titulescu, demisionar post-Colectiv, cetățean sârb, Puie Monta și multe altele. Și deși o arde ca independent, omul și-a pregătit foarte bine campania, învățând mult din greșelile lui Geoană. Dar chiar și cu un CV lung și impresionant cât cotele Dunării, rezultatul este mereu același: Ponta este un mincinos oportunist căruia nu-i prea pasă decât de sine. Ah, și cel mai important, a pierdut în fața unui candidat mai slab decât el: Klaus Iohannis.
1. Nicușor Daniel Dan
Să începem cu părțile bune: dacă iese președinte nu-l mai înjur că n-am apă caldă. Alte părți bune nu prea are. Zice că e independent dar are susținerea Forței Dreptei și PMP-ului precum și a unei părți din USR. Zice că e pentru transparență, dar nici la primărie nu prea o arde așa. Noroc că s-a descurcat cu administrația chiar bine. Zice că nu e politician, dar a reușit mereu să-și facă majorități în Consiliu și să-și treacă proiectele. Zice că e cu familia tradițională, dar nu e însurat și n-are nimic cu gheii. Totuși, e pe primul loc pentru că, cel puțin raportat la ultimii ani, Nicușor a demonstrat mai mult decât oricare dintre ceilalți candidați. A scos Bucureștiul din faliment, a pus banii, și ăia puțini, pe proiectele care contează, s-a dedicat eficientizării orașului căruia a reușit să-i crească ratingul pentru investiții. Ce să zic, pare că are oleacă de vlagă în el.
Altfel, în acest festival al pierzătorilor, de unde mai lipseau Dăncilă și Năstase reinventați, suntem noi marii pierzători. Dar poate iese bine, totuși.
Paul Ispas - IsPaul.ro 