Stralucirea eterna a mintii fara pete

Doar ce am terminat de scanat acest film, bineinteles in varianta traductiv-englezeasca. Am reusit sa inteleg ca pana la urma se pot face si filme foarte bune de dragoste, dar totusi „it bugs me”… De ce majoritatea filmelor de dragoste au ceva de a face cu memoria (ma rog, cele considerate bune). Ma refer aici la „The notebook” sau „500 days of summer”, ultimul mai mult sau mai putin. Pana la urma, vreau sa ajung la ideea ca, personal, „Eternal sunshine of the spotless mind”, cu Jim si Kate (si intr-un mod ciudat, Tom Wilkinson, un actor care personal imi place foarte mult), este probabil cel mai tare film de dragoste, gen, pe care l-am vazut pana in data de 18.02.2010, ora 02.30.

Ceea ce este si mai interesant este ca scriu pe blogu-mi despre asta si va recomand. Iar in acelasi timp imi cer o scuza pentru ca nu am scris cu diacritice, dupa cum v-am obijnuit, insa am o oarecare problema cu ceea ce inseamna input language in uidous 7, bineinteles dupa update-uri. Any ideas?

Vizionare placuta celui ce a fost determinat de postu-mi sa dea cu pupila asupra filmului (era sa zic peliculei dar asta ar fi fost cel putin tehnic gresit)