Corporatiști mișto vrea să fie un fel de serial în care voi prezenta oameni care lucrează sau au lucrat în corporație în timp ce fac și alte chestii mișto pe lângă bani pentru străini. Și pentru sine.
Încep seria cu o persoană dragă mie, Eda Călin. Ea are o pagină de Facebook care este un real succes, pagină de care auzisem înainte să știu că ea e omul din spatele postărilor. Dar mai multe vedeți din conversația de mai jos.
Eda, ce faci tu mișto?
Ce e asta?
E o pagina de Facebook unde încerc să promovez street art-ul din România. Nu ”grafitti”, ci mesaje scrise pe pereți, artă stradală, stencil-uri, paste-ups. Și murale.
Ce sunt astea stencil-uri și paste-ups?
Paste up este o tehnică de street art prin care lipeşti o imagine pe un perete folosind wheat paste (un amestec de făină, apă și zahăr). Stencil-urile sunt o machetă făcută acasă și decupată care este apoi „șpreiată” pe pereți. E mai rapid când vrei să nu te prindă poliția (râde). Din păcate, artă-artă găsești foarte rar pentru că sunt puține proiecte finanțate cum trebuie. De asta, 90% din pagină se axează pe mesaje scrise pe pereți. Un artist specializat la noi in paste up si stencil art este Ortaku.
Când te-ai apucat și de ce te-ai ținut de asta?
Povestea a început prin facultate când am văzut un tip care făcea poze în băile publice din Timișoara la chestiile scrise pe pereții de acolo. Eu deja făcusem câteva poze la street art-ul din Timișoara, dar țineam pentru mine. Încetul-cu-încetul am ajuns la 50-100 de poze și am decis să fac un album pe pagina personala de FB, doar pentru prieteni. În decursul anilor am făcut poze peste tot, prin toate orașele pe care le-am vizitat în țară, și am ajuns la 300 de pereți fotografiați. Adunându-se pozele, am primit multe sugestii de la prieteni să-mi fac o pagină, zicând că mai multă lume ar trebui să vadă astea. N-am crezut c-o să prindă chestia asta, dar cam după patru ani de când am pagina am ajuns la 55502 like-uri azi la prânz.
Wow. Bravo! Păi și de ce lucrezi la corporație. Sau, mă rog, ai lucrat… până azi?
Lucrez de dinainte de a-mi crea pagina. Dar am continuat după ce am făcut chestia asta mișto pentru că… pam-pam, am nevoie de bani să mănânc. Și să mă îmbrac. (râsul ei colorat de fată din Banat trebuie re-menționat)
N-am băgat niciun ban în pagină din ce am făcut în corporație.
Consideram la început că o să am content pentru un an-un an jumătate, dacă postam zilnic. Dar în scurt timp de la lansare, după vreo lună, au început să vină din follower-i să-mi dea mesaje private pe pagina cu pozele făcute de ei, lucru care m-a bucurat pentru că știam că există în țară foarte multe mesaje murale și stencil-uri nedescoperite, sau ascunse, care merită promovate!
Zi-mi o povestioară inedită…
În urmă cu vreo 2 ani am primit un mesaj pe pagină de la Dan Perjovschi, un artist pe care eu îl admiram de mult timp. Am crezut că face cineva un prank, inițial. Mă abordase cu o mențiune că un stencil postat nu era al lui, dar ideea și conceptul erau ale lui, deci n-ar fi trebuit să-i dau credit celui care-mi dăduse poza și se semna ca autor al acelei lucrări. Bine, omul a fost foarte diplomat. Printre altele m-a felicitat pentru pagină. A zis că dețin o veritabilă arhivă națională a pereților scriși din România și că ar trebui să scot un album, sau ceva, și că am susținerea lui în cazul în care-mi doresc asta.
Cum te-a ajutat munca la corporație în chestia asta…
Deocamdată ideea cu albumul mă încântă, dar nu am avut practic timp să mă ocup de el. Îmi dau seama că e o muncă destul de intensă pe care ar trebui să o depun, de la căutare de fonduri, sponsori, editură, și acordurile artiștilor… E nebunie. Pe de altă parte am putut să postez din corporație poze zilnice pe FB și pe Instagram.
Că veni vorba, pe Insta am 1500 de follower-i. Câteodată, la anumite postări iau mai multe like-uri pe Instagram decât pe Facebook. Fiecare rețea de socializare cu algoritmele sale.
Ca planuri, nu prea am… dacă apare ceva important, cum a fost Insta-ul pe care l-am lansat acum un an, sigur nu am să refuz. Nu îmi mănâncă mult timp ceea ce fac, cam 10-15 mintue pe zi pentru postare și răspunsuri la mesaje. Acum cel mai mult îmi ia să verific dacă o poză a mai fost postată, pentru că sunt peste 1000 de imagini unice în toată ”arhiva”.
Altfel, încerc să promovez festivalurile de street art, care și așa sunt puține, cum ar fi Sibiu International Street Art Festival. Sau artiști, dându-le share-uri, că ei au mai puține like-uri decât are pagina mea, deci îi ajut cu mare drag.
Zi-mi ceva de încheiere
Nu știu dacă e relevant, dar am văzut o poză scrisă cu un marker ”Pe pereți se scrie”, a avut un reach mic… 80 de like-uri, dar mi s-a părut distractiv să-mi văd ideea întoarsă. Nu știu, poate chiar înseamnă ceva treaba asta pentru cineva…
Eda a părăsit munca la corporație, astăzi fiindu-i ultima zi. A spus că s-ar întoarce, dar a găsit un program de voluntariat peste hotare pe care îl consideră de nerefuzat.
IsPaul zice 