Știi cum e cu lucrurile care-ți plac mult? Dar mult de tot? De ești fericit că-ți plac ție, nu-ți mai pasă și de restul lumii? Așa mă simt eu cu filmul ăsta. Nu e filmul care să placă tuturor, drept dovadă că ție nu-ți place. Dar e filmul care să placă mult cuiva. Foarte mult!
Pe Denis Villeneuve l-am urmărit cu mare plăcere în Sicario, în Prisoners și, mai ales, în Arrival. Ce face canadianul ăsta dintr-o idee bună, mai sunt doar câțiva care sunt în stare acum. Adu-ți aminte de Star Wars, cât de dezamăgit ai fost când ai văzut episoadele I,II și III. N-aveau nicio treabă din mai niciun punct de vedere cu filmele din anii 70-80. Alt sentiment, altă structură. Muzica prea identică. Tertipurile la fel. Parcă se actualizaseră doar cu supra-dezvoltarea consumului de cinematografie și atât. Blade Runner nu face greșeala asta. Blade Runner ia tot ce e bun și și ce e prost din filmul din 1982. De ce e bun profită, și ce e prost încearcă să nu justifice. Pune un scenariu mai dezvoltat decât cel anterior, taie greșelile de execuție, pune un Jared Leto din nou surprinzător și fă-l pe Harrison Ford să facă ce n-a făcut în viața lui: să joace cu adevărat, și ai rețeta unui film bun. Apoi, mai bagă de la tine: cadre lungi, să arate ca Blade Runner și cinematografic, pune-l pe Zimmer să facă muzică așa cum ar face-o Vangelis, un Ryan Gosling asezonat cu Robin Wright, și deja suntem fanii tăi. Și apoi fă fix greșeala care îi face pe oameni să se polarizeze față de produs: montează filmul în așa fel încât să simt că trăiesc o poveste, că văd ceva ce bate spre artă și nu spre entertainment. Ține-mă în scaun gândind și trăind, nu simțind distracție. Dacă vreau distracție, mă duc în club. Aici am venit să văd ceva frumos, nu să fiu distrat. Fă asta deștept, arată-mi și ce vede personajul, nu doar personajul. Arată-mi unde se petrece acțiunea, nu doar acțiunea. Setează-mi paleta de culori, nu mă fă să văd doar culoarea hainelor din prim-plan. Dă-mi senzația că ce se petrece e real, chiar dacă e caricatural, nu mă pune să mă uit la desene animate! Respectă-mă ca privitor.
Asta trebuie să se întâmple ca să mă faci să simt că am văzut un film, nu că am fost la distracție. Dar nu, tu alegi distracția mai mereu. Să fie viteză, cadre rapide, acțiune multă, că te plictisești. N-ai tu timp de trăit, trăiești toată viața, de ce să mai trăiești și filmul? Și până la urmă, dacă asta-ți place, cine sunt eu să te judec?! Fiecare are voie să aleagă ce vrea, că, în fond, cam despre asta e vorba în film. Și dacă tot ai ales și-ți place… Bă, mă bucur că nu ți-a plăcut Blade Runner 2049!
IsPaul zice 