Anul 2024 pare să fie cel mai important an electoral din 1990 în coace. Motivul e simplu: este prima dată când românii sunt chemați la urne pentru toate formele electorale posibile într-un singur an: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Dar și acestea sunt diferite între ele un pic. La locale votăm consilii locale, consilii județene/generale, primari, președinți de consilii județene; la parlamentare votăm două camere, Senatul și Camera Deputaților; iar la prezidențiale avem două tururi de scrutin.
Dar sunt toate la fel de importante? Răspunsul simplu este aproximativ da, toate procesele electorale sunt la fel de importante, însă dacă e să ne rezumăm la impactul pe care îl au asupra vieții noastre de cetățeni de zi-cu-zi, care locuim în România (sorry diaspora, nu voi ține seama prea mult de situația voastră în acest top), alegerile pot avea un impact mai mare sau mai mic. Așa că m-am gândit să fac acest top al importanței alegerilor. Desigur, lucrurile pot varia de la caz-la-caz, în funcție de interese, rațiuni și emoții pe care le poate avea fiecare alegător. Eu votez la fiecare dintre cele menționate mai jos, cu interes destul de crescut și egal pentru toate, însă știu că nu toată lumea e la fel. Totuși, per ansamblu, lucrurile stau așa:
9. Europarlamentare
Alegerile europarlamentare sunt pe ultimul loc ca importanță dintr-un motiv simplu și evident: impactul lor se transmite la nivelul instituției Parlamentului European, unde partidele încearcă să formeze o majoritate în funcție de familiile europene din care fac parte, iar Parlamentul European, deși este cea mai democratică instituție a Uniunii Europene, nu are o forță decizională uriașă. Deciziile și rezoluțiile PE trasează traiectorii către care UE ar trebui să tindă, iar statele membre sunt mandatate să transpună aceste decizii în propriile politici și legi. După alegerile Europarlamentare se formează și Comisia Europeană, practic ”guvernul” Europei, comisarii fiind validați de către PE, dar propuși de statele membre, câte unul per stat (27 total). Comisia Europeană are, în mod obiectiv, mai multă putere decât Parlamentul European, dar fără PE, Comisia n-ar putea exista sau funcționa.
Politica Europeană este dificilă, mecanismele Uniunii nu-s atât de ușor de înțeles, iar impactul pe care UE îl are la nivelul fiecărei comunități este dificil de urmărit și cuantificat, însă vorbim de sume mari de bani pe care UE îi alocă anumitor politici și zone economice de interes. Alegerea unei liste de partid care să respecte interesele alegătorului devine dificilă, lucru care se resimte și în prezența scăzută în fața urnelor la europarlamentare. Deci se pare că și electoratul românesc e de acord, Europarlamentarele sunt alegerile cel mai puțin importante.
8. Președintele României, turul 1
Aici vorbim de un aspect cumva tehnic: la alegerile în 2 tururi, votul tău contează extrem de puțin în primul tur. Atunci când ai zeci de nume pe o listă și nu pui ștampila pe unul dintre cei doi candidați care intră în turul 2, votul tău nu prea contează. Nu vreau să descurajez pe nimeni, mie-mi place nespus libertatea alegerilor prezidențiale din primul tur, pot să votez rațional, cu inima împăcată, cu cel mai bun candidat dintr-o listă mare. De obicei șansele ca cel mai bun candidat să intre în turul doi sunt infime. Dar nu despre asta este vorba, nu trebuie să câștige preferatul tău, trebuie să-l susții fără echivoc, pentru că doar acum o poți face fără griji sau risc că câștigă vreun indezirabil.
7. Președinte de consiliu Județean/Primar General București
Cam devreme menționate astea, nu? Eu nu cred. Oricât de mult m-ar interesa alegerile de la Primăria Generală, nu primarul sau președintele CJ sunt cei care au într-adevăr puterea. Un Primar General nu decide cum arată bulevardele, cu ce autobuze călătorim sau dacă avem căldură, deși astea intră în atribuțiile Primăriei. Fără susținere în Consiliu, lucrurile astea nu se întâmplă. La fel și la nivel județean: nu președintele CJ asfaltează drumurile județene, nu el se ocupă de transportul județean și nu scoate bani din buzunarul lui pentru asta. Da, e ”cel mai puternic” om din județ, dar puterea reală stă în mâinile Consiliului Județean. Un primar general/președinte CJ poate da o anumită direcție asupra lucrurilor de rezolvat și de multe ori această direcție e susținută fără echivoc de către consiliu județean/general dacă există o majoritate, însă nu e o normă.
6. Consiliul Județean/Consiliu General al Bucureștiului
Tranziția către aceste alegeri este evidentă. Dacă anterior se vota persoana, acum se votează lista de partid sau candidatul independent pentru consiliu. Cum ziceam mai sus, Consiliul este cel care dă puterea Primarului/Președintelui CJ. Tot din consiliu pleacă numirile pentru instituțiile județene cheie: Inspectoratul Școlar Județean, Agenția Județeană pentru Forța de Muncă, Spitalul Județean și cam toate instituțiile ce au ”județean” în nume. Invariabil ajungi să te lovești de cel puțin una din aceste instituții în decursul unui mandat, și dacă nu-ți place ceva, votează ”schimbarea”.
5. Președintele României turul 2
Alte rânduri de alegeri pe care probabil veți zice că le-am pus cam devreme. Opinia mea este că aceste alegeri sunt cele mai supraevaluate ca importanță din România. Da, alegi o persoană să te reprezinte 5 ani internațional, o persoană care să numească un prim-ministru, o persoană care este șeful Statului Major și… și cam atât. Pe Prim-ministru îl numește Președintele doar din ce îi dă Parlamentul, politica internațională e dictată de Parlament și, în subsidiar, de Guvern, iar schema cu Statul Major e ciudată că de obicei Președintele nu le are cu armata, cu astea. Singurele puteri reale pe care le are un Președinte sunt: numirea membrilor CCR în anumite condiții stricte și grațierea. Referendumurile prezidențiale au efecte juridice similare cu mucii lu fi-miu, iar numirile de pe la diverse curți și parchete nu le face de capul lui. Dizolvarea parlamentului e o misiune atât de imposibilă din punct de vedere constituțional încât n-are sens să o dezbat aici. Totuși, președintele are mecanisme multe de control în politica internă și externă. Poate pentru unii e mai importantă apa caldă decât șefia SRI, dar pentru mine e mai important felul în care tratăm relația cu statele vecine beligerante decât panseluțele de la Universitate.
4. Primarul
Că trăiești în Brașov, Sectorul 3, sau Satul Caragele din comuna Luciu din județul Buzău, primarul este numele care e asociat cu localitatea în care ai buletinul. Mecanismele politice sunt similare cu cele de mai sus CJ/PCJ, dar impactul pe care îl are un primar este mai mare decât un președinte de consiliu județean/primar general. Și explicația e relativ simplă: te lovești zilnic de problemele pe care le rezolvă acesta – gunoi, locuri de parcare, curățenie pe stradă, grădinițe, creșe, școli, dezinsecții, deratizări, parcuri, locuri de joacă, șantiere, asfaltări, borduri, luminat public, și lista e muuult mai lungă, iar la sate poate fi diferită. Toate astea intră în atribuțiile primăriei al cărui șef este primarul. Dar nu el le decide singur și nu el conduce instituțiile care se ocupă de astea. Astea-s la Consiliu Local.
3. Consiliul Local
Cum tot ziceam mai sus, toate lucrurile care te afectează în viața de zi-cu-zi sunt în mâna câtorva oameni, consilieri locali. Și nu cred că există funcție electorală mai plină de oameni incompetenți decât asta. Prea mulți consilieri locali ajung în funcție și dau toată puterea primarului, votează ce vrea ăsta ca să fie bine să câștige și peste patru ani. Un Consiliu Local competent se traduce în viață mai bună pentru cetățeni, de la funcționarea instituțiilor locale, la absorbție de fonduri europene, la parteneriate public-private, atragerea de investiții și o căruță de alte lucruri care sunt puse adesea în cârca primarului dar care intră de fapt în atribuțiile Consiliului Local. Cea mai mare parte din bunăstarea ta imediată este gestionată de Consiliul Local.
2. Senatul României și 1. Camera Deputaților
Am ajuns la top 2. E dificil să disociezi Senatul de Camera Deputaților, de aceea le-am pus la un loc. Noi avem un parlament bicameral cam nefuncțional, așa. Atunci când alegerile pentru ambele camere se fac deodată, organizarea celor două camere și deciziile luate de acestea vor fi la unison, deci vor arăta fix la fel.
Senatul României e ”camera superioară”, și se diferențiază de deputăție prin câteva aspecte: vârsta minimă e 33 de ani, la deputați este 18, numărul senatorilor e cam pe la jumătate din cel al deputaților, iar președintele Senatului este al doilea om în stat, gen ia locul Președintelui țării dacă moare, e suspendat sau merge în concediu fără plată.
Camera Deputaților se află pe primul loc în top dintr-un motiv tehnic, sunt mai mulți deputați, deci pentru deciziile luate în plenul reunit al Parlamentului, această cameră este mai puternică. Cea mai importantă decizie luată în plenul reunit este numirea Guvernului, iar Guvernul României este factorul care ne afectează viața cel mai mult, cel mai des și cel mai adânc. Gestionează cam tot bugetul țării, are ordonanța de urgență care poate fi dată peste noapte și are valoare de lege, fără să fie votată de Parlament, și multe altele. Practic, Prim-Ministrul țării este, de facto, cel mai puternic om în stat și el e dat de Parlament, iar ăsta e principalul motiv pentru care am pus alegerile parlamentare pe primul loc.
Desigur, pe lângă asta, Parlamentul face o serie de chestii extrem de importante: adoptă legi, rezoluții, monitorizează activitatea SRI, o lasă pe Șoșoacă să facă scandal când vrea ea, suspendă Președintele, numește judecători CCR (alții decât președintele), și cam atât.
Practic, nu activitatea de 4 ani a Parlamentului e cea care mă face să pun aceste alegeri pe primul loc, ci faptul că două din cele trei branșe de guvernământ se decid în cadrul acestor alegeri: puterea legislativă și cea executivă, iar Camera Deputaților are marginal mai mult de spus decât Senatul în această poveste.
Concluzia mea este că deși putem ierarhiza alegerile după impactul pe care îl au în viața noastră, important este să votăm. Mă rog, și neprezentarea la vot este un lucru normal, chiar și dezinteresul poate fi privit drept o critică, însă acțiunea e mereu mai puternică ca impact decât inacțiunea.
Nu e ok drumul județean pe care ieși din sat? Vot la CJ și PCJ.
N-ai apă caldă în București? Vot la PMB.
Te enervează Iohannis? Vot la Președinte.
Vrei mai multe fonduri europene? Vot la Europarlamentare, locale și parlamentare.
Vrei să câștige Dinamo campionatul? Continuă să visezi, sau cumpără bilete la meciuri, poate îi ajută banii.
Paul Ispas - IsPaul.ro 