Program pentru Președinte. Paul Ispas, 2025

În ultimele două luni trecute de la „șocul” primului tur al alegerilor anulate am realizat că societatea românească are nevoie de o infuzie de realism. Mă simt pregătit și motivat să am un aport în acest sens.

Voi fi un candidat strict independent, cu o echipă independentă alături.

Principala barieră în fața acestei candidaturi e dată de cele 200.000 de semnături pe care trebuie să le strâng până la începutul lunii martie. Voi documenta acest proces întocmai pentru a arăta care sunt limitele pentru accederea reală la putere a unei persoane ca mine, pentru că:

îi iubesc pe români și nu consider nicio categorie de votanți mai bună decât alta;
nu am făcut politică partizană;
am resurse financiare limitate, dar am o echipă pregătită alături de mine;
sunt convins că am competențele necesare să fiu un președinte mai bun.

Îmi asum public acest demers în ziua în care celebrăm 166 de ani de la momentul Primei Uniri. Îmi doresc să fiu la fel de rezilient cum au demonstrat românii că pot fi în acești 166 de ani.

Angajamentul meu este că mereu voi pune România pe primul loc și cetățenii în prim plan.

România are nevoie de o viziune care să unească, să inspire și să ofere fiecărui cetățean o șansă reală la un viitor mai bun. Ca președinte, voi fi alături de voi la fiecare pas, luptând pentru o țară mai sigură, mai prosperă și mai unită. Astfel, mă voi dedica în mod realist pe următoarele linii de activitate:

1. Securitate națională

România – Furnizor de securitate pentru Europa

Prin poziția sa geostrategică, România trebuie să-și consolideze relațiile militare cu ceilalți doi mari furnizori de securitate din regiune: Turcia și Polonia. Mă angajez să continuăm colaborarea cu acești parteneri rezultată în urma aderării la NATO.
Securitatea Mării Negre va fi o prioritate în contextul asigurării linilor comerciale pentru toate statele riverane.
Adăugarea factorului de securitate militară în Inițiativa celor Trei Mări va fi o prioritate.

Armată modernă și puternică

Creșterea progresivă a bugetului pentru apărare până la 5% din PIB, pentru a ne adapta la noile realități geopolitice;
Dezvoltarea industriei locale de apărare prin producția de drone, echipamente militare și rachete balistice;
Evaluarea necesității creșterii vârstei de pensionare pentru militari, sprijinirea acestora prin salarii competitive, condiții mai bune și oportunități de pregătire continuă.;
Consolidarea bazelor strategice NATO, inclusiv Deveselu și Kogălniceanu, și modernizarea flotei navale pentru a proteja securitatea în Marea Neagră.

Control civil asupra serviciilor

Președintele României numește șefii serviciilor României. Prin aceasta vorbim de una dintre singurele pârghii de control civil asupra activității serviciilor. Sunt necesare câteva elemente clare ce trebuie asumate de cei care vor ocupa aceste funcții:

Numirea șefilor serviciilor pe criterii de competență, cu asumarea unor obiective clare;
Raport public anual privind activitatea și cheltuielile bugetare;
Creșterea transparenței prin informări regulate în fața Parlamentului.

2. Diplomație: România, lider regional și European

România poate și trebuie să devină un furnizor de securitate și stabilitate în Europa de Est, prin consolidarea relațiilor strategice cu parteneri precum Polonia și Turcia;
Crearea unui hub economic regional: Bucureștiul poate deveni centrul unui consorțiu economic în Europa de Est, atrăgând investiții din domenii strategice precum IT, energie regenerabilă și producție industrială de înaltă valoare;
Lansarea unui fond regional pentru inovație: Un program finanțat în colaborare cu partenerii europeni, destinat susținerii start-up-urilor românești care dezvoltă soluții inovatoare în tehnologie, energie și agricultură sustenabilă;
Dezvoltarea unui coridor economic transbalcanic: Parteneriate cu țările vecine pentru a crea rețele de infrastructură și transport care să lege România de piețele din Balcani și Europa Centrală, în continuarea Inițiativei celor Trei Mări.

3. Diplomație: Extinderea relațiilor globale

Vom dezvolta relații diplomatice active cu toate țările lumii, inclusiv cu state mai puțin accesate în trecut.
Voi căuta oportunitățile specifice în fiecare relație: atragerea de investiții, parteneriate comerciale, îmbunătățirea relațiilor diplomatice.

4. Educație prin cultură și cultura educației

În epoca mediilor sociale a post-adevărului și a tehnologiilor noi de tipul Inteligenței Artificiale, trebuie să readucem cultura în educație.

Voi propune organizarea anuală în România a unui festival de artă și inovație culturală la nivel regional, care să atragă artiști, creatori și investitori culturali din Europa și din lume;
Voi analiza și propune reformarea centrelor culturale românești din Europa (institute culturale) astfel încât să se concentreze cu adevărat pe întărirea identității culturale naționale;
Voi propune un proiect național sub patronatul Președinției în care oameni de cultură din toate domeniile din România să ajute la îmbunătățirea actului educațional.

5. Sprijinirea educației superioare

Atragem profesori de renume internațional pentru a preda în universitățile românești, ridicând standardele educaționale;
- Promovarea intelectualilor publici ai României pentru a atrage viitori studenți în învățământul superior va deveni o prioritate.

6. Justiție independentă și credibilă

Progresele României în domeniul justiției au fost puternic încetinite în ultimii ani prin decizii ale Curții Constituționale, implicarea limitată și fără curaj a procurorilor în urmărirea interesului României pentru atingerea statului de drept, precum și degradarea încrederii publicului în justiția românească.

Numirea procurorilor se va face strict pe baze meritocratice, preferabil prin concurs
Numirea judecătorilor la Curtea Constituțională se va face prin evaluarea doctrinei la care aceștia aderă cu privire la statul de drept. Independența decizională este un factor esențial.
Voi participa la ședințele CSM de interes național.
Lupta anti-corupție nu doar trebuie să continue, ci trebuie să devină eficientă și credibilă.

7. Tehnologiile viitorului în România

Amprenta companiilor din IT în România este foarte mare, cu mari centre de operațiuni de la Amazon, Oracle, Mircosoft și altele, noi având și două modele uriașe de succes autohtone: UiPath și Bitdefender, alături de altele cu potențial uriaș.

Administrația prezidențială trebuie să devină un exemplu în domeniul digitalizării și adopției de noi tehnologii din domeniul Inteligenței Artificiale;
Ar trebui să urmărim participarea în proiectele europene de dezvoltare a noilor tehnologii, în special în parteneriat cu Olanda, și să replicăm, pe cât posibil, proiectul Stargate din SUA la nivel European;
Realizarea de investiții în programe de alfabetizare digitală pentru toate vârstele și în proiecte naționale de adopție a tehnologiilor de ultimă generație.

8. Economie solidă pentru viitor

Economia României este una dintre cele mai variate din UE. Lucrul acesta are un mare beneficiu, anume impactul relativ mic pe care îl poate avea o eventuală criză dintr-un anumit domeniu de producție, distribuție sau consum.

Atragerea de investiții strategice în domenii precum IT, energie, și agricultură vor fi o prioritate;
Voi facilita accesul antreprenorilor locali la finanțări și piețe externe;
Susținerea producției locale este obligatorie pentru Administrația Prezidențială;
Voi urmări și promova valorificarea potențialului în agricultura bio a României. Produsele ecologice trebuie să facă parte din fiecare masă a românilor.

9. Comunitățile etnice

România a fost un exemplu pentru felul în care își tratează minoritățile etnice. Vom redeveni un exemplu european și global. Trebuie să garantăm pluripartidismul etnic. Reprezentanții comunităților trebuie să intre într-o competiție democratică pentru a accede în Parlament.

10. Eficiența statului: comunicare instituțională și interinstituțională

Un președinte eficient este un facilitator al dialogului, care promovează transparența și încrederea între instituții, administrație și cetățeni. Comunicarea corectă și colaborarea strânsă reprezintă fundația unei societăți care funcționează armonios. Din această perspectivă, îmi propun:

Creșterea nivelului de încredere al populației în anumite instituții care se erodează constant: Guvern, Parlament, Președinție, Administrație Locală, Justiție etc. Creșterea încrederii se face prin intervenția în comunicarea instituțională, educarea populației cu privire la activitatea acelor instituții, evaluarea performanței instituțiilor pe baza unor indicatori obiectivi specifici activității. Astfel, voi propune lansarea unei platforme digitale de informare publică, unde cetățenii să poată accesa în timp real rapoarte de activitate, bugete, proiecte și rezultate ale instituțiilor;
Societatea civilă și activismul civil au crescut ca impact semnificativ în ultimii ani. Acest trend nu trebuie oprit, ci susținut. Astfel, mă angajez să creez un fond prezidențial. Acest fond va susține inițiative ale societății civile din domenii esențiale precum: mediu, civism, educație, abandon școlar, incluziune socială.
Instituirea unei obligații pentru toate instituțiile cu care Președintele colaborează direct să publice rapoarte periodice de activitate. Acestea vor include obiectivele realizate, cheltuielile și modul de utilizare a resurselor publice.
Organizarea periodică de sesiuni de consultare între instituții, administrația prezidențială și societatea civilă, pentru a asigura alinierea pe obiectivele naționale prioritare

11. România pregătită pentru viitoare crize

În epoca accesului la date și a rațiunii, anumite situații de criză pot fi prevăzute. De exemplu chiar dacă comunitatea globală nu cade de acord asupra sursei schimbărilor climatice, și evident nu cade de acord asupra prevenirii lor, România trebuie să fie pregătită. De asemenea, o viitoare pandemie nu este de exclus, cum nici un val nou de refugiați în Europa nu este imposibil, mai ales în noul context geopolitic. Pregătirea cu manuale de criză pe anumite domenii este esențială pentru un răspuns rapid.

12. Republica Moldova în Europa alături de România

România trebuie să aibă un parteneriat special cu Republica Moldova. Trebuie să ne asigurăm de parcursul European și Nord Atlantic al Moldovei. Președintele României are pârghiile diplomatice necesare să susțină direcția pe care Moldova a decis-o. Frații noștri de peste Prut au luat această decizie ca urmare a îndemnului și exemplului României. În plan secundar, nu exclud nicio discuție despre întregirea neamului românesc sub aceleași granițe. Asta trebuie făcută pe timp de pace, cu concursul ambelor popoare și fără să fie percepută drept o amenințare pentru nimeni, și numai după tranșarea problemelor republicilor separatiste din Moldova.

13. Interes național – România pe primul loc, cetățenii în prim-plan

Termenul „Interes Național” trebuie să fie mai mult decât o expresie vagă sau un pretext pentru decizii politice oportuniste. Pentru mine, interesul național înseamnă acordarea de prioritate nevoilor reale ale românilor și transparența totală în luarea deciziilor care le influențează viața. România pe primul loc și cetățenii în prim-plan, este principiul care va ghida întreaga mea activitate.

Consultare permanentă cu cetățenii: Voi iniția referendumuri pe teme majore care privesc viitorul țării, ori de câte ori vocea societății contravine direcției date de decidenți. Poporul este și va rămâne suveran.
Dialog deschis cu partidele: Mă voi asigura că vocile tuturor partidelor parlamentare sunt ascultate în dezbaterile legate de subiecte de importanță națională. Interesul național trebuie să fie construit pe consens și colaborare.
Parteneriate corecte și benefice: Relațiile cu NATO, UE și partenerii noștri comerciali vor fi ghidate de corectitudine, respect reciproc și beneficii clare pentru România.

Sub acest principiu, voi garanta că deciziile luate în numele interesului național vor reflecta adevăratele nevoi și aspirații ale românilor. România pe primul loc, cetățenii în prim-plan reprezintă un angajament pentru o țară mai unită, mai puternică și mai prosperă.

Ce mă recomandă?

Studiile – sunt un candidat care a studiat domeniul la facultate.

Sunt absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București. Am urmat un master în Comunicare Politică și Marketing Electoral la Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Dar mai importante decât diplomele consider studiul individual. Sunt pasionat de istorie, autorii mei preferați fiind Neagu Djuvara și Lucian Boia, dintre români, și apreciez realismul lui Yuval Noah Harari. Mă informez din surse variate și credibile pe subiecte de importanță națională, geostrategică și tehnologie.

Activitatea profesională – sunt un candidat a cărui experiență profesională vine exclusiv din mediul privat.

Am peste zece ani de experiență în companii mari de IT: Hewlett-Packard, Oracle și UiPath. Acolo am învățat ce înseamnă negocierea, managementul de proiect, munca peste program, succesul și eșecul. Am înțeles de timpuriu cum arată tehnologiile viitorului, care sunt oportunitățile și amenințările. Am avut oportunitatea să îmi reprezint angajatorii în fața clienților din industrii și țări diverse în nenumărate rânduri.

Activismul – sunt un candidat a cărui experiență de activist începe de la 16 ani

Prima mea implicare în societatea civilă a fost în rolul de președinte al Consiliului Județean al Elevilor Brașov. Acolo am militat pentru drepturile elevilor, reușind adesea să îi protejez de abuzuri și să le ofer o voce la nivelul administrației locale și inspectoratului județean.

Consiliul Copiilor ”Spune” a fost un proiect în care, împreună cu reprezentanți ai copiilor din toată țara, am scris un raport privind respectarea drepturilor copiilor în România. Un raport al copiilor despre copii. Această inițiativă mi-a făcut cunoștință cu niște oameni pe care îi numesc cu mândrie prieteni și la această vârstă.

Am făcut parte 3 ani dintr-un proiect finanțat european care urmărea prevenirea și combaterea abandonului școlar. Proiectul a fost implementat de Fundația World Vision România în parteneriat cu Patriarhia Română. Acolo am înțeles nevoile comunităților defavorizate, am văzut problema viitorului României și am făcut ce am putut pentru a repara această problemă.

În Consiliul Tineretului din România am activat relativ puțin, fiind pentru un an Director al Departamentului de Comunicare. Totuși, acolo am cunoscut reprezentanți ai studenților și elevilor din generațiile noi, și am avut rezultate bune în domeniul interacțiunii și comunicării cu mass media, publicul și organizațiile membre.

Am colaborat cu Asociația Producătorilor din Agricultura Ecologică. Acolo am cunoscut personal un număr mare de producători din acest domeniu. Înțeleg problemele cu care se confruntă agricultura certificată ecologic, precum și potențialul pe care România îl are dar nu și-l valorifică.

În stradă am fost prezent de fiecare dată când statul de drept a fost atacat. Am luat atitudine civică de fiecare dată când corupția din România își arăta colții. Am înghețat de frig, mărșăluit kilometri și consumat materiale pentru pancarte în apărarea pașnică a parcursului european al României.

Viața personală – sunt un candidat cu un cămin fericit.

Cea mai mare realizare personală este fiul meu, Casian-Mihnea, care la sfârșitul lunii mai va împlini 3 ani și pe care îl cresc cu multe zâmbete alături de soția mea, cu care sunt căsătorit de peste 12 ani. Sunt pasionat de filme, și încerc anual să fac previziuni pentru Oscaruri. În egală măsură, nu-mi imaginez viața fără cărți sau fără muzică. Ador distopiile, science-fictionul, istoria și literatura contemporană fără a-i neglija pe clasici.

Dacă programul meu te-a convins și vrei să semnezi pentru mine, sau să fii parte din echipa de voluntari care strânge semnături, mă găsești aici:

E-mail: paul@ispaul.ro