Patru lucruri surprinzătoare făcute de creștini și creștinism despre care nu știai

Tot apar în diverse medii atacuri la adresa creștinismului, unele fondate, altele oribil de deplasate. Lucruri și afirmații de genul ”creștinismul este anti-știință” sau ”creștinismul n-a făcut nimic bun” sunt cele deplasate la care mă refer și care, zic eu, sunt izvorâte din lipsa de cunoștință asupra istoriei științei, economiei și filozofiei. Așa că am creat o listă scurtă de lucruri făcute de creștini și creștinism pe care astăzi le luăm de bune, dar de originea cărora știm prea puține. Și o formulez așa pentru că nu vreau să cred că ”alegem să știm prea puține”.

1. Teoria Big Bang-ului

Nu, nu vorbesc despre serial. Ăla clar e făcut de Chuck Lorre. Vorbesc despre teoria aceea cu explozia, cu originea științifică a universului, cu tot. Aia a fost propusă și dezvoltată de Georges Lemaître cu vreo 2 ani înainte de Hubble. Istoria recentă l-a reținut pe Edwin Hubble ca fiind cel care a ”inventat” Big-Bang-ul, dar remarc că în ultima perioadă au început multe mișcări de reparație a acestei erori. Tot drept este că Hubble a venit cu niște cifre un pic mai complete decât acest preot catolic belgian astronom și profesor. Asta e dovada că doi ani de extra-muncă fac diferența.

Universul nostru era într-o stare densă și fierbinte. Acum aproape 14 miliarde de ani expansiunea a început. Queue music!
Universul nostru era într-o stare densă și fierbinte. Acum aproape 14 miliarde de ani expansiunea a început. Queue music!

2. Filozofia și gândirea vestică

Practic tot ceea ce acum acceptăm ca fiind modul de a funcționa al societății vestice, la nivel filozofic, desigur, își are originile în munca din secolul al treisprezecelea a unui călugăr catolic dominican: Toma de Aquino (Thomas Aquinas). Omul acesta, pe care Biserica Catolică l-a ridicat la rang de sfânt, este responsabil pentru aducerea filozofiei grecilor antici în prim plan-ul Bisericii și a vieții culturale a unei Europe care se pregătea de renaștere. Nu vreau să zic că datorită lui acum avem parte de chestii precum democrația sau libertate de gândire, dar nici nu pot să-l răpesc de contribuția semnificativă asupra acestor lucruri.

3. Genetica

Da, și genetica, pe lângă Big Bang, a fost descoperită (inventată?) de un preot catolic. Îl chema Gregor Mendel, era german din actualul teritoriu al Cehiei și le avea cu agricultura. Fascinat de modul în care înmulțirea dintre soiuri oferă anumite beneficii plantelor, acesta a propus ”legile eredității” care acum îi poartă numele. Evident, om al Bisericii fiind, nu prea a fost luat în seamă inițial, valoarea muncii sale fiind cu adevărat apreciată la vreo trei decenii după moartea lui. Unora le plac banii, lui îi plăcea mazărea. Și că tot vorbim de bani…

4. Capitalismul

Ciudată alegere, nu? Poate pentru cei care au făcut științe politice ideea nu este o surpriză, dar un nene neamț, pe numele lui Max Weber (nu, ăsta nu mai era în cler), propunea la începutul secolului douăzeci o lucrare care susține că însuși capitalismul a apărut ca urmare a eticii impuse de protestantism asupra credincioșilor. Originea acestei apariții ar fi conceptul de predestinare pe care-l propuneau reformatorii. Câștigurile lumești arătau încrederea în sine a unui protestant, iar încrederea în sine este esențială pentru ca predestinarea să se întâmple (ideea că Dumnezeu te-a ales să fii salvat). Mă rog, asta pe scurt. Pentru mai multe, recomand cartea, deși și pagina de Wiki ajută.

Naționalismului creștin-european, cu drag

Să presupunem că în vremurile noastre, cam pe acum, ar apărea un om care invită la pace. Ne cere să ne gândim înainte să judecăm. Un om care ne spune să ne plătim taxele și să întoarcem și obrazul celălalt atunci când suntem nedreptățiți. Un om care să ne roage să dăm din puținul nostru celor care n-au deloc în timp ce îi privim pe toți indiferent de rasă, etnie, naționalitate, cultură sau sex în mod egal. Ba chiar să le dăm de mâncare atunci când au nevoie, să îi găzduim dacă nu au unde să stea în drumul lor și, de ce nu, să le spălăm picioarele. Să ne îngrijim de cei bolnavi fără să urmărim vreun venit imediat și, în genere, să fim buni. Băiat de treabă, la prima vedere, dar nu e realist.

Acum să ne imaginăm un partid sau mai multă lume care cere treaba asta. Sorosiști? Tineri frumoși și liberi? Păi ei vor să primească refugiați și să le dea de mâncare. Ei vor să îi trimită la închisoare pe cei care iau șpagă, chiar și pe cei care fac lucruri bune. Ei vor să ne plătim taxele în loc de păsuire sau amnistie. Cum adică să avem noi grijă de cei bolnavi? Sunt bolnavi că fac rele, nu că nu s-au vaccinat. Numai ăștia a lui Soroș vor să-i vedem pe toți egali, ori femeile, țiganii și… și restul nu sunt oameni, că nu sunt albi. Cum adică să nu îl judec eu pe omul din țara aia săracă (să-i spunem… Venezuela), omul acela n-a făcut nimic să-și apere interesul național. Ce treabă am eu să îl ajut?

… de asta spun că naționaliștii creștin-europeni l-ar crucifica pe Iisus, la rândul lor. Că da, cel la care ne-am referit în primul paragraf este El, iar gândirea celor dintr-al doilea este specifică celor care cred că urmează religiei propuse de El.

%d blogeri au apreciat: