Când gorilele se urcă pe scenă

Ştiu că nu este prea ortodox să vorbeşti despre gusturile personale într-o astfel de circumstanţă liber-accesibilă. Eh, what the heck, I’m just gonna do it anyway. 

Şti cum e când îţi place ceva enorm de mult atunci când eşti copil şi nu îţi dai seama de valoarea extraordinară a lucrului ăluia decât când eşti trecut prin alte câteva experienţe (care adesea se rezumă la peste 5 ani)? Ei, eu pe la intrarea în cea de-a 3-a decadă a vieţii mele încep să am sentimente din astea. Bineînţeles că iarăşi este vorba despre muzică, şi, as usual, iarăşi despre o formaţie care a marcat dezvoltarea mea culturală. 

Nu ştiu câţi dintre voi aţi jucat vro data Fifa ’98 Road to World Cup. A fost primul meu joc pe CD ever! De la jocul ăla m-am „îndrăgostit” de o melodie pe care o ştiţi cu siguranţă. Este vorba de Blur – Song 2. Mai jos regia vă oferă banda.

În urma acestei audiţii mirifice vă împărtăşesc numele ăluia de la microfon: (pentru cei care nu îl cunosc deja pe) Demon Albarn. Tot nenea ăla mai este cunoscut şi drept inamicul nr. 1 al fraţilor Galleger de la Oasis (mă rog, era), de ce? Pentru că pe atunci erau inventatorii brit-metalului împreună cu alţii, precum The Verve şi… nu-mi mai vin altele în minte (a trecut mult de când nu-mi mai cumpăr Bravo, sorry). 

Anyhow, ce vreau să zic este că nenea ăla Demon, acum (sau de vo 10 ani) s-a băgat într-un mega-proiect (aşa l-au considerat ei) numit Gorillaz. Bă, simpatice animăluţele alea care se mişcă pictate de nu-ţi dai zama ce este ele defapt în existenţa de pe tubul catodic, care este, evident! Dar pentru oamenii care vor să vadă trecut de asta şi de multe altele, şi pentru oamenii care îmi înţeleg limbajul: nu am mai văzut atâta profesionalism la un concert de la The Wall al lui Roger Waters din Berlin în 1990. Impecabil, incredibil şi mai sus de toate: FOARTE TARE FRATE!.

Mai jos e o chestie youtubistă care să vă ajute, dar dacă vreţi să vedeţi tot concertul vă sugerez un torent bun şi numele: Gorillaz Demon Days Live at Manchester Opera House.

Melodia nu e foarte cunoscută, dar e ciumeagă. Sper să vă convingă, iar eu acum revin la privirea concertului. Şi cred că am să merg să-mi iau un grapefruit.

2 gânduri despre “Când gorilele se urcă pe scenă

  1. Nu e nevoie sa joci Fifa ca sa stii Song 2, a fost si inca este un hit la karaoke la noi si eram indragostita de ea inca dinainte sa aflu de unde e asa faimoasa. Cat despre Gorillaz, sunt geniali. Au surprins prin ceva cu totul neconventional, de unde si succesul lor. Producatorul unui album de la Gorillaz a creeat si Gnarls Barkley, care e tot un proiect mai ciudatel. Trebuie sa fii nebun sa nu iti placa.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s