În comunicare sunt o căruță de strategii care pot fi folosite pentru creșterea imaginii, menținerea ei sau distrugerea imaginii oponenților. Cel mai des, elementele folosite curent în comunicarea politică își au originile în comunicarea făcută de agenții economici. Să ne gândim, de exemplu, la modul în care industria tutunului a luptat pentru diminuarea importanței fumatului în cauzarea cancerului. Îmi vine în minte filmul ”Thank you for smoking” care ilustrează foarte multe dintre stratagemele de spinning.
Dar înainte să ilustrez cu exemple concrete cum funcționează spinningul, o să încerc o definiție în română. Deși n-am găsit nicio traducere satisfăcătoare, mie îmi place ”comunicarea întoarsă”, pentru că adesea strategiile folosite în acest tip de comunicare sunt de a oferi un răspuns unei acuzații, sau de a încerca să se diminueze importanța un eveniment care ar putea escalada într-o criză. Este o formă de comunicare, cel mai des reactivă. Într-o propoziție: ”spin este o strategie coordonată cu rolul de a minimiza importanța informației negative și a pune o lumină pozitivă asupra unui eveniment dăunător”. Practic, e un eufemism pentru propagandă, iar definiția pe care am dat-o e în ghilimele că nu îmi aparține. (Jowett & O’Donell, pentru cine e interesat).
Dar să intrăm în brânză. Cum funcționează spin-ul și ce exemple ne poate da PSD-ul?
- Cherry picking (sau alegerea cireșelor). Asta este poate și cea mai cunoscută și vizibilă dintre strategii. Acum vreun an și un pic, Dragnea s-a prezentat la ICCJ flancat de o gașcă de interlopi aduși de Codrin Ștefănescu. Întrebat de presă de ce e apărat de oamenii ăștia dubioși, Liviu, printre doi gealați, întinde mâna către o persoană și zice ”Doamna, doamna de acolo, e interlop”? Evident, n-ai cum să zici ”da” la această întrebare, și, zicând ”nu” se creează impresia că Dragnea are dreptate, el n-a fost flancat de interlopi. Întorcându-ne la definiție, imaginea negativă era că Dragnea se asociază cu interlopi, a încercat să reducă importanța acestei constatări arătând că doamna care-l însoțește nu e infractor, ignorând armata de oameni din jurul său. Asta nu i-a ieșit.
- Scuzele inexistente. E ca atunci când zici ”îmi pare rău că-ți vreau binele”, genul de scuză inexistentă. Când presiunea asupra PSD cu privire la modificarea codurilor penale a ajuns insuportabilă, iar abuzurile din toate comisiile parlamentare care lucrau la elaborarea lor ieșeau în spațiul public și apăsau pe roșii, iese Dragnea și își cere scuze miilor de români care stau în pușcărie pe niște articole neconstituționale. Dintr-odată, problema nu mai e la cum acționează PSD ci la motivul din spate. Ar fi mii, chiar zeci de mii de oameni care sunt ”victime”. Evident, acele mii nu există, s-a arătat ulterior, ci e vorba de vreo 5 oameni a căror vinovăție e demonstrată, doar modul în care s-a demonstrat nu e conform. Din nou, imaginea negativă e că Dragnea luptă pentru infractori, iar el spune că nu sunt infractori ci victime ale ”statului paralel”.
- A fost o greșeală. În general, greșelile la care face referire PSD-ul sunt de comunicare. S-a dat OUG 13, s-a creat contextul pentru cele mai mari proteste din istoria recentă a României, iar PSD-ul, în frunte cu prim-ministrul Grindeanu, au retras ordonanța susținând că a fost o greșeală de comunicare, sau, mai frumos, ”a fost prost înțeleasă”. Acest gen de scuze sunt impersonale, nu sunt asumate de nimeni, iar capetele care pică, în cazul ăsta al lui Iordache, pică de formă. Practic, acuzați că încearcă să-l scape pe Dragnea de dosar, decidenții au susținut, după ce au retras ordonanța, că a fost o greșeală, nu că au greșit ei. Greșeala se întâmplă din senin, precum ploaia.
- Da, dar… Asta e iară o formă populară de spinning, și printre cele mai folosite inclusiv în argumentație. Se mai numește ”whataboutism” și e o practică inventată de sovietici cu scopul de a distrage atenția de la problema de față. Confruntat cu acuzele că ”a furat de la copiii săraci”, Liviu Dragnea organizează o conferință de presă și vorbește despre faptul că el nu și-a primit motivarea sentinței în dosarul anterior. Practic, pentru că el este o victimă, acuzele care i se aduc ar trebui să devină nefondate, nu?
- Timing. La asta PSD-iștii nu prea sunt maeștri pentru că ar trebui multă sincronizare, deci renunțarea la orgolii. Timing-ul presupune anunțarea unor știri negative cu potențial impact asupra societății în momente de interes minim, cum ar fi un week-end prelungit din vară. Singura încercare a fost ”noaptea ca hoții”, cu OUG 13, ei crezând că dacă acționează iarna, pe noapte, populația nu va reacționa prea mult. Se pare că au subestimat problema.
- Minimizarea. Asta e cea mai des utilizată practică a PSD când trebuie să răspundă la întrebările ce au în cuprinsul lor substantivul ”autostradă”. Știți cum a zis ministrul transporturilor, că dacă facem autostrăzi, cresc salariile și pleacă multinaționalele? Sau cum a zis recent deputatul ăla de Gorj, parcă, că a crescut economia atât de mult că el face acum cu 2 ore în plus până la București și că infrastructura nu poate să țină pasul cu creșterea economică? Astea-s niște non-argumente menite să diminueze din importanță subiectul ”autostrăzi” în orice discuție.
- Frecventarea limitată. Dacă la timing sunt pilaf, aici PSD-iștii sunt experți. Frecventarea limitată presupune acceptarea parțială a criticii ce ți se aduce în timp ce îți menții elementele cheie sau decisive doar pentru tine. Să ne gândim la toți cei din interiorul PSD care au criticat conducerea pentru că favorizează infractorii sau pentru alte politici nepopulare. Și sunt destui, de la primarul Iașilor la cel al Bucureștilor. Problema este că oamenii și-au menținut funcțiile și statutul de membru de partid împreună cu toate beneficiile evidente sau ascunse. ”Limited Hangout”-ul ăsta nu prea e practicat de nimeni de la conducerea partidului, asta s-ar întâmpla în situații de criză majore, iar acum PSD nu se confruntă cu niciuna.
- Ba da. Ba nu. Ba da. Repede, e PSD eurosceptic, sau pro-european? Dacă-i întrebi pe ei, ei sunt cel mai pro-european partid din România, poate doar ALDE să fie mai mult. PSD zice că Europa e bună, apoi o critică pentru că o pune pe Koveși la șefia Parchetului European, pentru că face MCV, pentru că nu ne primește în Schengen, pentru că le trimite scrisori cu puncte pe care trebuie să le respecte. Apoi sunt acuzați că sunt eurosceptici și, din nou, își încep discursul cu un simplu ”suntem foarte pro-europeni”. Practic nu contează ce faci, important este ce spui.
- Negarea inexistentă. Confruntați cu acuza că ar fi dat OUG 13 cu dedicație, majoritatea celor implicați au zis simplu: ”e normal ca legea să afecteze și pe cineva, că de aia o dăm”.
Lista asta de 9 puncte e departe de a fi exhaustivă cu privire la spinning. Sunt convins că sunt mulți ”spin doctors”, așa cum sunt numiți cei care vin cu aceste stratageme, care ar putea să o dubleze sau chiar tripleze. Mai mult, țin să precizez că exercițiul a fost făcut pe PSD și comunicarea lor recentă în principal pentru că avem evenimentele la care am făcut referire încă proaspete în memorie. Și mai mult, nu vreau să se creadă că doar partidul aflat la guvernare face asta, toți politicienii fac spinning, că e parte din manipulare. Problema e că aceștia nu ar trebui să facă spinning, cu atât mai puțin când sunt la guvernare.
Poza din cover e luată d-aciulea
IsPaul zice 