Corporatiști mișto – Mircea Becherescu – episodul 11

Corporatiști mișto – Mircea Becherescu – episodul 11

A trecut ceva timp de când n-am mai tastat un nou episod din Corporatiști Mișto. Și nu pentru că s-au terminat oamenii mișto din corporație, dar mai mult n-am avut timp, iar, printre altele, am schimbat și corporația de câteva luni. Ei, și cum noile începuturi deschid uși neașteptate, pe etaj am avut plăcerea să mă împrietenesc cu Mircea Becherescu. Pe Mircea îl știu de la niște prieteni comuni, doi dintre ei apărând aici în niște episoade anterioare. Vorbesc despre Vije și Adrian, însă corporația aduce oamenii împreună, unii ar zice cu forța, dar majoritatea zic ”cu salariul”.

M-am bucurat mult că Mircea mi-a acceptat invitația, așa că l-am dus la Dianei 4, pe o gheață cum n-a mai văzut Bucureștiul de mult timp, am băut câte ceva, am mâncat, apoi ne-am așezat la discuții. A fost ciudat să-i tastez cuvintele în gălăgia aceea și în aglomerația de joi seară din bărulețul ăla, dar poate și dorul de un interviu, și plăcerea companiei au făcut orele să treacă destul de repede. Gata, nu mai laud întâlnirea, las rezultatul să vorbească de la sine.

Mircea, ce faci tu mișto?

Băi, nu știu dacă există formulare mai bună în română, dar o zic în engleză, sunt un ”Working class rockstar”.

Citește în continuare „Corporatiști mișto – Mircea Becherescu – episodul 11”

Eroul Griff-urilor

Păi şi normal că nu mai am cititori în momentul în care nu mai scriu nimic nou pe blog, nu? Adică deh, dacă am fost relativ ocupat şi n-am mai scris este şi normal să nu mă mai bucur de aceeaşi popularitate ca până mai acum vo o saptămână.

Mă rog, m-am apucat de ceva care vrea să fie extraordinar… Cu siguranţă aţi auzit sau văzut sau citit sau avut curiozitatea să… Guitar Hero III Legends of Rock îi zice. Totul a început cu un Nitendo Wii. O chitară şi ceva cântat, s-a rezolvat problema, dependenţa s-a creat. Apoi wii-ul a dispărut şi ne-am pus pe downloadat pe PC. Dă-i şi rupe tastele şi mausul şi înjură-i pe Slayer că au făcut melodia făraă linie melodică numită si Raining Blood şi pe Metallica pentru că au făcut mega-solo-ul de la One şi bucură-te când cânţi Wellcome to the Jungle şi Rock You Like a Hurricane şi altele cunoscute şi meseriaşe şi Santana şi Slipknot.

Mă rog, nu sunt chiar degeaba, am făcut capătul la easy cu majoritatea largă a melodiilor de 5 stele şi apoi la medium, care este inechitabil de mai greu, la 3 stele cu vo 2 melodii la 4 stele. Am ajuns la momentul în care dacă clipesc să văd luminiţele cum vin spre mine şi dacă aud o chitară la radio să mă apuc să o când air guitar în stilul Guitar Hero.

Annyhow, prea jmeker jocul, îşi merită banii şi investiţia. Îţi îmbogăţeşte orizonturile muzicale precum şi cultura într-un mod plăcut şi plin de nevoie de dexteritate.

Amu doar ce m-a anunţat frate-miu că a mai scos nişte melodii de pe net, un fel de update, că de alea vechi ne-am cam plictisit.

Who’s the real Guitar Hero now?