Diversiuni temporare şi comentaţiuni

Azi am stat toată ziua în pat, nu pentru că aş fi răcit (defapt doar ce îmi revin dintr-o răceală) ci pentru că nu am avut altceva mai bun de făcut. M-am uitat la vro 4-5 episoade din House MD (da, ştiu, pentru unii tare, pentru alţii booring, pentru mine un mod placut de a îmi pierde timpul), am dormit şi am mâncat. Nimic interesant până aici. Dar după aceea mi-am pus problema într-un mod constructiv-relevant: de ce avem noi nevoie de diversiuni temporare? 

Cred că aţi trăit cu toţii clipele acelea de „bă, mă plictisesc… ce să fac?”. Nu mă refer la motivul pentru care apar aceste momente, fapt care este evident: trecerea timpului sau după cum am menţionat mai sus, pur şi simplu nu ai nimic mai bun de făcut; mă refer la ce facem atunci când ele apar. Ei, de la o astfel de întrebare şi până la judecarea şi etichetarea oamenilor într-un mod greşit nu este decât un pas. Uite, eu sunt un banal student, cu nimic ieşit din comun faţă de restul oamenilor (poate o dioptrie două în plus, dar nu ne referim la aspectul fizic), şi cu toate acestea îmi umplu timpul într-un mod deobicei natural. Adică fac ce îmi trece prin cap: dacă vreau să văd un film, mă uit la un film, dacă vreau să mă îmbăt mă duc la colegii de la 110, dacă vreau să râd citesc libertatea, şi aşa mai departe.

Totuşi nu pe aspectele astea vreau să pun accentul, ci pe alte aspecte care creează dependenţă temporară psihică. Uite, eu joc spre exemplu 2 jocuri online (sunt băgate în dreapta undeva, le zice Triburile şi eRepublik) şi îmi scot câte un serial din ăsta de vo 5 sezoane şi imi delectez hipermetropia. 

Concluzie (ştiu că este greşit să tragi o concluzie sub formă de întrebare, tocmai de aceea o enunţ aşa ca să răspundeţi voi): de ce avem nevoie de aceste diversiuni temporare care adesea pot fi confundate cu viciile? De ce aceste dependenţe persistă în viaţa noastră până la adânci bătrâneţi? Este pentru că suntem nişte animale sociale? Sau pentru că al nostru creier ne cere gândire permanentă? Şi dacă e aşa (deşi eu cred că puteţi veni cu mai multe argumente si păreri în sensul ăsta), ce ne face să le alegem (şi nu ziceţi gustul sau anturajul pentru că ăstea sunt cunoscute de când cu Freud)?

Şi ca să închei sub formă de scrisoare:

Aştept comentaţiunile dumneavoastră!

IsPaul

Autor: ispaul

Eu scriu pe blog

15 gânduri despre „Diversiuni temporare şi comentaţiuni”

  3. Behhehehehe, hai ca am rezolvat cu sefu de aici de la inchisoare sa bage uairles. neam inteles asa ca de la sef la sef. pai ba pavele care esti tu pavel, pai tu in sfanta vineri pui zdrentele de studenti sa vina la scoala? pai or fi ele zdrente care sunt ele zdrente da’ degeaba tiam dat biblia aia la citit si subliniat? nai inteles nimic din ea. behehehehehehhe

    Apreciază

    Răspunde
  8. Pingback: Exemplificare şi concretizare pe probleme de caterinciozitate « IsPaul zice

  9. Domnule Vadim ma primiti si pe mine inapoi in partid? am gresit si ma caiesc! Haide-ti domle, pardon haideti. Tineti minte 3 cuvinte: VADIM TUDOR PRESEDINTE! multumesc

    p.s.: de ce credeti ca si-a pus nuti aia mica silicon in buze?

    Apreciază

    Răspunde

  10. Doamnelor si domnilor este SENZATIONAL ce se intampla aici si acum pe acest blog! Va invit pe OTV alaturi de celebra vrajitoare Celebra sa deslusim misterul blogarelii si al prostiei din cadrul facultatii fesepe!

    Apreciază

    Răspunde

  12. Sunt cu adevarat femeie numai pe blogul lui Ispas iar aceasta joaca pentru mine, este mai mult decat o joaca de copii. Si iaaa nu mai faceti voi aici tura-vura ca poate vreti va dau una in bot cu am facut cu Savarina, da???

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu