Bulangiu. A folosi sau a nu folosi?

Trebuie să vă anunț că dacă sunteți mai pudici din fire și vă stânjenește cuvântul din titlu, articolul ăsta nu e pentru voi, că voi folosi des cuvântul ăla, și poate altele cam tot acolo de nasoale. Pentru cei mai deschiși la minte, care înțeleg că nu folosesc în sens peiorativ asumat cuvintele alea, sper să vă placă.

Cred că eram printr-a 7a, la ”clasele de elită” de la Colegiul Național Dr Ioan Meșotă. Știți voi, un liceu d-ăla unde se poartă uniforma de mândrie. Și face la un moment dat profu’ de mate, un om pe care nu l-am apreciat cum ar fi meritat decât când a fost prea târziu, face: ”cum e, Paule, nu prea vrea catalogu’ ăsta să dea note bune, așa-i?”. Omul era mereu șugubăț, și avea glume bune mai ales când era nervos. Făcea cele mai cercuri perfecte la tablă. Mă rog, și eu, tot șugubăț, zic: ”nu, că e bulangiu”. Și n-am văzut nici la caracatițe schimbare la culoare mai rapidă ca la domnu’ Oancea la față. Roșu instant, el alb ca Steve Martin altfel. Și zice serios: ”ia ridică-te în picioare!”. Mă ridic. ”Ia explică tu cuvântul ăla”. Și se apropie de mine încordat. Și zic ”păi… păi ăsta e din maghiară cuvântul. Că bulan înseamnă lemn. Și eu sunt din secuime și acolo așa zic, că ăștia care vând lemne mereu fură la cântar și le zice că ”de ce ești bulangiu?”” și duc degetul la obraz și-l lovesc de două ori. Oancea, care avea cea mai bună caterincă când era nervos, zâmbește și râde un pic ridicându-se pe vârfuri, apoi îmi zice ”dea?”. Eu speriat ”da, domn profesor”. Zice, după ce mă măsoară, că eram mai înalt decât el, și el era bărbat vânjos, ”stai jos, mă”, și m-așez și am fost smirnă la el două săptămâni, cu lecțiile necopiate, făcute acasă, toate alea. Mă rog, ce vreau să ilustrez e că eu într-a 7a știam cuvântul bulangiu dar nu știam ce înseamnă. Că mi-am dat seama în momentul ăla de panică… ce zic? Bulan? Bulane… cum? Auăleu… bulangiu e… e cu pădure, da. Practic am folosit cuvântul ani de zile fără să știu ce înseamnă. Și cred că sunt dintre ăia care s-au prins repede.

Dar să duc discuția în altă parte. Au Southpark un episod întreg despre cuvântul ”fag” cum nu mai e folosit să îi descrie pe homosexuali, ci persoanele enervante, mai ales motocicliștii zgomotoși. Ajung chiar la un public hearing copiii în care trebuie să explice cuvântul și să se accepte reutilizarea lui cu un sens diferit față de cel original, de la un termen peiorativ pentru homosexuali, la fix varianta americană a lui bulangiu.

Și Eminem are una marfă, în 8 mile, în care-și apără un coleg de muncă în fața lui XZibit care se apucă de un freestyle aiurea în pauza de masă și se ia de gay-ul de acolo. Eminem în zice ”he’s gay, you’re the faggot”. Excelentă diferențiere de termeni. Și poetic, așa.

N-am stat să cuantific exact, dar sunt convins că și homosexuali folosesc cuvântul bulangiu ca să se refere la nesimțiți. Probabil că sunt o comunitate care s-ar simți lezați de utilizarea termenului. N-aș vrea să vorbesc în numele lor, dar eu unul m-aș bucura de eliminarea din vocabular a unui cuvânt peiorativ la adresa mea, și atribuirea lui unei alte direcții. Aia e, boss, nu mai zice de mine, zice de voi. Și aș intra puțin aici în speța n-word. Practic, ni**er este un cuvânt pe care negrii din America l-au transformat în apelativ acceptat între ei, dar perfect tabu când un alb îl folosește, practic fiind considerat extrem de rasist. Cum s-ar zice ”they pulled a golan on them”, cum au făcut băieții de la Universitate prin 1990, de au ars-o cu ”mai bine golan decât activist”, așa și frații de culoare, ”mai bine ni**er decât rasist”, sau ceva. Totuși, nu vedem asta la comunitatea de homosexuali. Nu o dau cu ”hey, bulangiule, ce faci, dă să te pup”. Nu, frenduțule, bulangiu e bulangiu și e clar că înseamnă nesimțit. Și ar fi o paralelă între ”ni**er” și varianta românească ”țigan”. Practic, întrebarea prostească ”de ce ești țigan?” duce o întreagă comunitate în derizoriu, făcându-i mincinoși, orientați spre înșelătorie, etc. Dacă varianta ”bulangiu” nu ar fi existat, nu cred că lumea ar fi strigat după vreun nesimțit ”homosexualuleee”. Am văzut că până și pe Simion lumea îl strigă ”heterosexualuleee”. Mă rog, ce vreau să zic e că e mult mai nasol să folosești ”nu fi țigan” decât ”nu fi bulangiu”. În sens social și de incluziune, zic. Că pe țigani așa îi cheamă. Ca și cum ar zice cineva ”nu fi român”, știi cum zic? Nu se face. Dar aia cu bulangiu, mi se pare că e fair game. Și ar trebui să o acceptăm, noi ca societate. Că limba evoluează, sensul cuvintelor la fel, și sunt dictate de societate, până la urmă. Și dacă comunitatea gay e de acord, eu zic să tot folosim ”bulangiu” ca să reprezinte nesimțiții din viața noastră, doar pentru că e un pic mai dur decât ”nesimțit” și ăia care-s chiar bulangii sunt cumva deranjați să o audă când le-o zici.